Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asa cum am vazut, sfarsitul lunii ianuarie aduce in Calendarul Popular al romanilor un important ciclu de zile festive inchinat lupilor, cunoscut sub numele de Filipii de Iarna. Interesant este faptul ca acesti Filipi, potrivit cercetarilor facute de Tudor Pamfile, apar in mentalul popular drept zei ai casei. 'Filipii sunt niste zei ai casei (unu, doi, trei sau chiar sase), niste penati, in onoarea carora numai femeile maritate sau ramase vaduve tin sarbatoarea.'
Acest lucru nu este deloc intamplator, deoarece, la 31 ianuarie, Calendarul roman consemna una dintre cele mai importante sarbatori: Penetralia. 'La romani au fost niste zei de casa numiti Penates, care se ingrijau de sustinerea casei, adica de painea de toate zilele si de starea casei si, ca spirite amicale, aparau unitatea familiei, existenta intregului, si acesti zei se venerau in penus, ce era centrul casei.' (At.M. Marienescu). Astfel, sarbatorile de sorginte dacica dedicate lupului au imprumutat elemente ale mitologie romane, divinitatile autohtone preluand atributiile zeilor din panteonul marelui imperiu.
Dar, pana pe 31, cand vom povesti pe larg despre penati si spatiile sacre din casele romanilor, sa vedem care erau cultele private ('sacra privata') ale Calendarului roman si cine erau cei care le oficiau.
Superstitiosi si atenti la semne, romanii aveau sacerdoti care citeau viitorul in maruntaiele animalelor sacrificate (Haruspices), precum si dupa zborul si strigatul pasarilor (Auguri). O alta categorie era aceea a 'Salienilor', preoti care inchinau un dans ritual zeului Marte. Citat de multi etnologi drept ipoteza a originii Calusului romanesc, dansul Salilor era condus de o capetenie Vates, echivalentul vatafului, iar acestia erau supranumiti 'Colissali'. Alti sacerdoti purtau numele de 'Augustalii' si erau grupati intr-un colegiu consacrat cultului imperial al lui Octavianus Augustus, pe cand 'Flamines' erau preoti numiti pe un singur an pentru a conduce cultul principalilor zei din panteonul roman. Sacerdotii cu cel mai inalt rang se numeau 'Pontifices' si erau cei care administrau calendarul, stabileau rugaciunile si ofrandele, jucand totodata rolul de cronicari ai cetatii.
Pontifii erau condusi de un 'Pontifex Maximus', numit pe viata, care avea si indatorirea de a alege Vestalele (preotese fecioare ce intretin focul sacru, consacrate cultului zeitei Vesta).
In schimb, cultele familiale (cultul larilor, al penatilor, al manilor precum si trecerea principalelor praguri: nasterea, casatoria, moartea) erau oficiate de catre 'Pater familias', adica de capul familiei. In calitate de proprietar al pamantului si al casei, acesta aducea rugaciuni si ofrande zeilor casei, pe care ii invoca in fata altarului familiei (larariun) sau langa vatra (focus), locuri considerate sacre. In timp ce numarul penatilor este variabil, potrivit lui Plaut, exista un singur lar familial: 'Voi penatii parintilor mei, si tu, lare, tatal familiei, voua va dau in grija norocul parintilor mei, ca sa-l paziti; eu trebuie sa-mi caut alti penati si alt lar!'.
Alaturi de acesti zei ai casei, penati si lari, intre care de multe ori se iscau confuzii, romanii ii venerau si pe zeii Mani, un fel de spirite ale mortilor, asemanatoare mosilor de neam din Calendarul Popular al romanilor, carora le consacrau mai multe sarbatori peste an: Rosaria, Parentalia, Feraria...
Citește pe Antena3.ro
