Joi, 18 septembrie 2008

Este ziua 262 a anului • Au mai rămas 104 zile

• Este ziua 262 a anului
• Au mai rămas 104 zile

Soarele:
Răsare la 6:58
Apune la 19:20

Luna:
Răsare la 20:26
Apune la 10:35

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
22 septembrie

Lună nouă:
29 septembrie

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Călin Georgescu trece pe primul loc și în diaspora. Elena Lasconi reduce diferența față de Marcel Ciolacu

Primul pătrar(Luna în creştere):
7 octombrie

Lună plină:
14 octombrie

Proverbul zilei:

“Vaca bună se vinde din staul”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfîntul Eumenie, Episcopul Gortinei. A ales de tînăr viaţa sihăstriei şi a petrecut cu multă nevoie, dobîndind smerenia cea desăvîrşită.

De aceea i s-a încredinţat şi turma Bisericii din Gortina. Mergînd la Roma, ca un înalt luminător, a luminat cu dumnezeieştile învăţături, înspăimîntînd pe mulţi cu semne şi cu minuni. Şi de acolo, sosind la Tebaida, numaidecît a potolit întristarea secetei. Aflîndu-se acolo, şi-a dat sufletul în mîinile lui Dumnezeu. După mutarea sa, tebanii i-au trimis trupul la moşia şi la turma sa, la locul ce se cheamă Raxos, unde se află şi cinstitul trup al lui Chiril.

Calendar creştin-ortodox
Sf. Eumenie, Episcopul Gortinei;
Sf. Mucenici Ariadna şi Castor

Calendar romano-catolic
Sf. Iosif din Copertino, proroc

Calendar greco-catolic
Sf. Eumenie, Episcopul Gortinei

S-a întîmplat azi

În România

1914 – S-a încheiat Acordul secret ruso-român, prin care Rusia, în schimbul neutralităţii “prietenoase” a României, recunoştea dreptul ţării noastre asupra teritoriilor locuite de români, aflate în Austro-Ungaria;

1921 – Congresul de la Cernăuţi. Conducătorii comunităţilor germane hotărăsc constituirea organizaţiei “Uniunea germanilor din România”;

1974 – A fost inaugurat la Sf. Gheorghe Monumentul Ostaşului Român.

În lume

1931 – A început agresiunea Japoniei împotriva Chinei. Acţiunile agresive ale Japoniei au drept rezultat ocuparea, în mai puţin de cinci luni, a întregului teritoriu al Chinei de nord-est;

1997 – A intrat în vigoare Convenţia ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal.

Născuţi la 18 septembrie

53 – Traian, împărat roman(m. 117);

1923 – Principesa Ana de Bourbon-Parma – Regina Ana a României prin căsătoria cu Regele Mihai.

Click istoric

Astăzi se împlinesc 103 ani de la naşterea actriţei Greta Garbo. Pe numele adevărat Lovisa Gustaffson s-a născut în Stockholm. Cea care avea să fie numită “Divina”, la numai 14 ani îşi pierde tatăl şi este nevoită să se angajeze ca ajutor de bărbier. La vîrsta de 17 ani este descoperită de regizorul suedez Mauritz Stiller, primul şi singurul bărbat pe care îl iubeşte. Stiller o botează “Garbo”, care în suedeză înseamnă “drăcuşor”, “spiriduş”. Obţine mari succese în filme ca: “Grand Hotel”, “Mata Hari”, “Anna Karenina”. La vîrsta de 84 de ani încetează din viaţă la New York.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Tradiţiile populare înregistrate pentru Atlasul Etnografic Român amintesc de carul de bejenie cu două oişti, de luntrile cu care se transportau în baltă vitele şi alimentele, de rîşniţa nelipsită din inventarul cu care se pornea în bejenie: “Se puneau rîşniţa şi putina cu brînză în car, luau vitele şi fugeau în codru” (Oancea, jud. Galaţi); “Căruţa avea două proţapuri. Puneai rîşniţa şi boabele în căruţă şi fugeai în Pădurea Seacă. În căruţă rîşneai boabele pentru mămăligă” (Scorniceşti, jud. Olt); “Cînd veneau turcii, puneau rîşniţa în coada carului şi fugeau la Rîpa Sanilii. Stăteau acolo pînă plecau turcii” (Vlădeşti, jud. Galaţi); “Fiecare gospodar avea luntre. Punea în ea rîşniţa, cerealele şi mergea pe baltă la Prut, pe granduri. “Se ascundeau cerealele în gropile de bucate şi fugeau în codru” (Oancea, jud. Galaţi). Îngrozit de jefuirea Tîrgoviştei de către turci, Paul de Alep şi alţi clerici sirieni au urmat şi ei pilda românilor: “Noi trimiseserăm încă mai dinainte toate lucrurile noastre în munţi, prin mijlocirea şi încrederea acelui stareţ. El dăduse tuturor cetelor de ţărani care locuiau în acei munţi cîte o boccea, două sau trei, cu lucruri ale noastre... ca să le păstreze sau să le ascundă în peşteri, în vîrful munţilor, ştiute şi cunoscute numai de ei”.

• Profesor Ion Ghinoiu