Este ziua 306 a anului
Au mai ramas 59 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfintii Mucenici Achindin, Pigasie, Elpidifor si Aftonie, praznuiti astazi, au trait in timpul imparatului persan Savorie. Acesta, cuprins de credinta in idoli, a trecut religia crestina in afara legii. Printre slujitorii sai se numarau si cativa crestini care se rugau pe ascuns si incercau sa-L faca cunoscut pe Hristos cat mai multor oameni. Savorie s-a maniat si i-a chemat la judecata. A poruncit ostasilor sa-i supuna la chinuri grele pe cei patru mucenici. Sfintii au inceput sa se roage si Duhul Sfant s-a pogorat asupra lor, ranile lor vindecandu-se. Au fost in cele din urma aruncati intr-un cuptor incins, iar trupurile lor fara viata au fost gasite intregi si nevatamate.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Buna e polita, dar zaboveste la plata"
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc 152 de ani de la moartea lui Anton Pann, pe numele sau adevarat Antonie Pantoleon Petrov, poet, compozitor, muzicolog si culegator de folclor. S-a nascut in localitatea bulgareasca Sliven. In timpul razboiului ruso-turc (1806-1812), mama sa, ramasa vaduva, pribegeste cu copiii in nordul Dunarii. Dupa o scurta sedere la Chisinau, unde ajunsese doar cu Anton, in urma mortii celor doi fii mai mari inrolati in armata rusa si cazuti la asediul Brailei, se stabileste in 1812 la Bucuresti. Aici, Pann, cu vocea lui neobisnuit de frumoasa, intra cantaret la Biserica Sfintilor si paracliser la Biserica Olari. In 1842 devine profesor de muzica la seminarul din Capitala. Scrierile sale de capetenie vor fi fabulele ("O sezatoare la tara", "Nazdravaniile lui Nastratin Hogea", "Povestea vorbei"). In domeniul muzicii, contributia lui Anton Pann este remarcabila. Viata lui agitata il poarta pe cararile tarii, unde cunoaste cantecul popular. Actiunea lui s-a indreptat catre simplificarea si curatirea a nenumarate melodii vechi romanesti, autentice, de melismele orientale, prin "romanirea lor", precum si a cantecelor bisericesti deformate de cantaretii de strana greci care activau la multe biserici si manastiri. A pus bazele unei tipografii de muzica psaltica, editand repertoriul traditional de strana, precum si lucrari proprii.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Coptura din malai sau faina preparata in ziua de Arhangheli (8 noiembrie) cand, in unele zone etnografice, se amestecau oile cu berbecii pentru imperechere este numita Turta Arietilor sau a Berbecilor. Pentru a afla daca le va fi bine sau rau oilor peste aproximativ 21 de saptamani, durata de gestatie a ovinelor, Turta Arietilor se arunca in mijlocul turmei si se pronostica: semn bun, daca era sa cada cu fata in sus si semn rau, daca era sa cada cu fata in jos. Scurta perioada calendaristica cu cer senin si vreme calduroasa care apare in preajma Arhanghelilor (8 noiembrie) este numita Vara Arhanghelilor (Transilvania).
Lutul este un arhetip al genezei din care femeia, in epoca neolitica, si Dumnezeu, in vremurile biblice, si-au modelat unul altuia chipurile. Tarana si faina amestecate cu apa devin arhetipuri ale genezei: una lut, cealalta aluat. Din faina si tarana, femeia neolitica a modelat inaintea lui Dumnezeu chipurile divinitatilor adorate (statuete, vase antropomorfe, figurine din aluat, colacii antropomorfi sau geomorfi), din lut Dumnezeu a facut omul. Dumnezeu si-a insufletit creatia sufland viata asupra ei, omul si-a insufletit chipurile din lut si aluat arzandu-le in cuptor. Oala si colacul, scoase din cuptor, au viata si, ca urmare, pot fi jertfite, adica date de pomana: oala la Mosii de Vara, la inmormantare, colacul, coliva la Mucenici, Craciun etc.
|