Este ziua 170 a anului
Au mai ramas 195 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
Nu are sa imi ia
meseria din mana.
|
|
|
ZODIA
|
Gemeni (21 mai - 21 iunie)
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Apostol Iuda a fost unul dintre cei 70 de ucenici ai lui Iisus. Apostolul Matei il pomeneste in Evanghelia sa, alaturi de Simion, Iosif si Iacob ca fiind fratii Domnului. A propovaduit in orasele din Palestina, unde a si murit. Cuviosul Paisie cel Mare, sarbatorit tot astazi, s-a nascut in Egipt. La o varsta frageda merge la Manastirea Avei Pamvo din pustia Nitriei. Ascultand sfatul unui mare parinte, Cuviosul nu mai priveste fetele semenilor timp de trei ani si posteste zile intregi. Se retrage intr-o pestera si devine vestit pentru virtutile sale.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In RomaniaIn lume |
NASCUTI LA 19 iunie
|
|
CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc 107 ani de la nasterea lui George Calinescu (Gheorghe Visan), prozator, dramaturg, poet, critic si istoric literar, eseist, ziarist. Se naste la Bucuresti si este fiul "din flori" al Mariei Visan. Copilul e crescut de impiegatul CFR Constantin Calinescu si sotia sa Maria, in casa carora mama baiatului este menajera. Familia Calinescu, impreuna cu "femeia in casa" si copilul, se muta la Botosani, apoi impiegatul Calinescu este transferat cu slujba la Iasi. In 1907, Maria Visan accepta ca sotii Calinescu sa ii infieze copilul. George descinde la Bucuresti in 1908, unde isi face studiile liceale si universitare. In 1929 se casatoreste cu Alice Vera, fiica unor mici proprietari bucuresteni. A publicat monografii consacrate lui Eminescu, Creanga, Filimon, Alexandrescu (1932-1962), o monumentala "Istorie a literaturii romane de la origini pana in prezent", numeroase studii, eseuri si romanele: "Cartea nuntii",
"Enigma Otiliei", "Bietul Ioanide", "Scrinul negru".
S-a stins din viata in 1965.
|
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Legamantul cetei de Calusari in fata Mutului si steagului Calusului desfasurat la Strodul Rusaliilor in Sambata Rusaliilor sau in Duminica Mare se numeste Legatul steagului, Juramantul. Ceremonia se desfasura in taina intr-un loc ferit de privirile curiosilor. Juramantul garanta unitatea si solidaritatea cetei in zilele in care se juca Calusul: Credinta fata de Calus, supunere totala fata de vataf, renuntare la placerile omenesti. Calusarii pronuntau in cor, dupa vataf: "Jur cu Zau, pe sufletul mosilor mei, pe caii si vitele mele, sa respect Calusul si legea lui pana la dezlegarea Steagului!"; "Jur ca voi sluji Calusului in credinta, cinste, supunere si-n frica lui Dumnezeu!". Mai jurau "sa nu se imbete si sa se inteleaga bine" (Cetate, judetul Dolj), "sa se inteleaga ca fratii si sa imparta intre ei banii" (Dobrun, judetul Olt), "cat jucau Calusul sa se tina curati, fara relatii sexuale" (Rusanesti, judetul Olt), "sa lecuiasca oamenii" (Susani, judetul Valcea). Singurul calusar care nu jura era Mutul sau "se lega sa nu vorbeasca ca sa nu-l ia Rusaliile" (Tetoiu, judetul Valcea). Legamantul intre Calusari si Vataf si intre ceata de Calusari si divinitatea Calus a fost atestat pretutindeni unde s-a practicat obiceiul. In forme mult evoluate, desacralizate, juramantul este depus si astazi in cetele de Calusari din Oltenia si Muntenia de Sud-Vest.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|