Luni 22 august 2005

"Olarul, unde doreste, acolo pune manusa"
- arata puterea stapanului

Sf. Mucenici: Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu si Or

Sf. Fecioara Maria, Regina

Sf. Agatonic si insotitorii sai; Incheierea Sarb. Adormirii Maicii Domnului

Mucenicul Agatonic a trait in zilele imparatului Maximian (284-305) si era dintr-o familie buna si cunoscuta. Un oarecare comis, anume Evtolmie, a fost trimis in Nicomidia de imparat, ca sa-i omoare pe crestini. Si mergand cu o corabie, a sosit la limanul Carpin, si acolo, afland pe Sfantul Zotic cu ucenicii lui, care marturiseau pe Hristos, i-a osandit la moarte prin cruce. Dupa aceea, intorcandu-se la Nicomidia si afland ca cel care era principe a crezut printr-un oarecare Agatonic, care intorcea pe pagani de la inchinarea la idoli si-i aducea la Hristos, a trimis si i-a prins pe amandoi. Pe Sfantul Agatonic l-a chinuit rau, iar pe principe l-a adus in Tracia, unde se afla imparatul, ca sa dea seama la dansul. La Silivria (Selimbria), la locul ce-l zis Amus, unde era Maximian, li s-au taiat capetele lui Agatonic, printului si celorlalti crestini.

In Romania

1941 - Generalul Ion Antonescu este inaintat la gradul de maresal;

1944 - Mihai Antonescu cere insarcinatului cu afaceri al Turciei la Bucuresti, S. Istynelli, sa comunice la Ankara ca asteapta, in decurs de 24 de ore, un raspuns de la anglo-americani asupra modalitatii de semnare a armistitiului;

1968 - Sesiunea extraordinara a Marii Adunari Nationale adopta "Declaratia cu privire la principiile de baza ale politicii externe a Romaniei (ulterior a fost transmisa ca document oficial al Romaniei tuturor parlamentelor si guvernelor lumii, precum si Organizatiei Natiunilor Unite), in care se precizeaza ca "intreaga politica externa a partidului si statului roman este patrunsa de grija si preocuparea plina de raspundere pentru cauza prieteniei si colaborarii dintre statele socialiste, a unitatii sistemului socialist mondial, pentru gasirea cailor in vederea depasirii greutatilor si neintelegerilor create in relatiile dintre unele tari socialiste, pentru intarirea coeziunii miscarii comuniste si muncitoresti internationale".

In lume

1717 - Trupele spaniole ajung in Sardinia;

1910 - Japonia anexeaza Coreea.

1874 - Max Scheler, filozof (m. 1928);

1963 - Interpreta si compozitoarea Tori Amos..

La 22 august 1923, se deschid, la Iasi, lucrarile Congresului national al asociatiilor studentesti cu orientare de extrema dreapta. Interzis de autoritati, congresul isi desfasoara lucrarile in zilele urmatoare (23, 24 si 25), in clandestinitate. Corneliu Zelea-Codreanu reuseste sa obtina, la acest congres, sprijinul oficial al Asociatiilor si al IANC pentru o ampla miscare nationala de regenerare a societatii romanesti. Ulterior, in conditiile adversitatii guvernului, Codreanu si Mota decid drept represalii uciderea unui anumit numar de persoane politice responsabile, in opinia lor, de tradarea intereselor nationale, in frunte cu ministrul de Interne, Marzescu. In urma denuntului unuia dintre complotisti, acestia sunt arestati la 8 octombrie si intemnitati la Vacaresti. Aici, din initiativa lui Codreanu, se infiinteaza, la 8 noiembrie, organizatia Fratiile de Cruce, menita sa devina "un corp de elita a tinerimii".

Unitatea de masurat timpul, egala cu numarul noptilor scurse intre doua faze consecutive ale astrului lunar, se numeste saptamana. Vechile calendare lunare aveau timpul organizat pe luni lunare, care incepeau la aparitia pe cer a Lunii Noi, si pe saptamani de 7 zile. Intr-un an solar de 365 de zile sunt 13 luni lunare sau lunatii si 52 de saptamani sau faze lunare. Zilele saptamanii poarta numele astrilor vizibili cu ochiul liber de pe Pamant: Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus si Saturn. Local, saptamanile dedicate unor naprasnice reprezentari mitice (Caii lui Santoader, Filipii, Rusaliile) au 8 zile, iar cei mai importanti colaci rituali, sacrificati la Macinici, redau cifra 8. Multa vreme romanii nu au cunoscut saptamana de 7 zile. Ei aveau un ciclu de 8 zile, intitulat nundinae, iar zilele erau numite cu litere de la A la H. Orice sfarsit de perioada calendaristica (zi, saptamana, luna, anotimp, an) avea un caracter nefast. Ritualul sfarsitului si inceputului de saptamana cuprinde 3 zile: sambata, al carei caracter nefast era evidentiat de cele trei ceasuri rele, duminica, care celebra victoria binelui asupra fortelor malefice acumulate in saptamana anterioara, si lunea, care marca inceputul saptamanii sub auspiciile cele mai favorabile activitatilor umane. Timpul saptamanal nascut duminica se implineste joia, dupa care imbatraneste, conditie obligatorie pentru renasterea lui saptamanala. O data cu raspandirea crestinismului, prima zi a saptamanii, duminica romana, a devenit ziua Domnului. (Profesor Ion Ghinoiu)