Luni 24 iulie 2006

"Banul, usor face planul"

Zodia Leu (23 iulie - 22 august)

Sf. Mucenita Hristina; Sf. Mucenic Ermoghen

Sf. Sharbel Makhluf; Sf. Cristina, mucenita

Sf. Cristina, mucenita

Sfanta Mucenita Hristina era din cetatea Tirului, fiica a unui oarecare Urban Stratilat. De mica a fost harazita de tatal ei mireasa zeilor pagani pe care acesta ii cinstea. Suind-o intr-un turn inalt si asezandu-i acolo zeii sai facuti din aur si din argint, tatal sau i-a poruncit sfintei sa petreaca acolo si sa aduca jertfe la idoli. Nesocotind idolii, fata a inceput a se inchina adevaratului Dumnezeu. Ingerul Domnului i s-a aratat si a numit-o mireasa a lui Hristos. Sfanta Hristina a sfaramat apoi idolii si i-a impartit saracilor. Pentru aceasta a fost supusa la tot felul de chinuri de tatal sau si a fost bagata in temnita. Pentru ca nu si-a lepadat credinta si-a gasit moartea impunsa de sulitele ostasilor.

In Romania

1772 S-a desfasurat Congresul de pace de la Focsani. In timpul lucrarilor, delegatiile de boieri moldoveni si munteni au cerut independenta Principatelor Romane sub garantia Austriei, Rusiei si Prusiei;

1917 Batalia de la Marasesti;

1924 Partidul National adopta cele 10 puncte, in vederea fuziunii cu Partidul Taranesc: monarhie constitutionala, descentralizare administrativa si autonomie locala, indrumarea economiei romanesti pe calea cooperatiei, dezvoltarea industriilor care sa asigure baza de materii prime, o politica externa de pace si colaborare internationala, de buna vecinatate cu toate statele s.a.;

1940 Decret-lege pentru stabilirea regimului muncii in imprejurari exceptionale, prin care se interzic grevele.

In lume

1923 Se incheie la Lausanne Tratatul de pace intre Marea Britanie, Franta, Italia, Japonia, Bulgaria, Grecia, Romania, URSS, Iugoslavia si Turcia, prin care aceasta din urma se obliga sa recunoasca, intre altele, noile state in hotarele astfel fixate, inclusiv Ada-Kaleh ca apartinand Romaniei;

2005 Lance Armstrong castiga Turul Frantei pentru a saptea oara consecutiv.

1802 Alexandre Dumas-tatal, scriitor francez (m. 1870);

1886 Misu Fotino, actor (m. 1970).

La 24 iulie 1977 se stingea din viata, la Bucuresti, Emil Botta (nascu la 15 septembrie 1911, la Adjud). A fost un poet, prozator si actor roman, fratele eseistului Dan Botta. Fiul lui Theodor Botta, medic si al Aglaiei. Clasele primare le face la Adjud. La 15 ani fuge de acasa pentru a deveni actor. Urmeaza apoi Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti, in perioada 1929-1932. Devine actor al Teatrului National din Bucuresti, dupa mai multi ani petrecuti pe unele scene de provincie. La National joaca in roluri de exceptie, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Napasta etc. A jucat in primele filme ale cinematografiei romanesti, inainte de razboi, cum ar fi "Se aprind facliile" (1939), si dupa, in "Viata nu iarta" (1958), "Eruptia" (1958), "S-a furat o bomba" ( regia, Ion Popescu Gopo), "Padurea spanzuratilor" (regia, Liviu Ciulei), "Rascoala" (1965), "Dacii" (1966) etc. A debutat cu poemul "Strofa ultima", in revista lui Tudor Arghezi "Bilete de papagal", in 1929. Emil Botta a facut parte din grupul intitulat Corabia cu ratati, din care s-au desprins si filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al generatiei Criterion. Pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevarat cult. Volume de versuri: "Intunecatul April" (1937), "Pe o gura de rai" (1943), "Vineri" (1971), "Un dor fara satiu" (1976). A scris un singur volum de proza, "Trantorul".

Petrecerea saptamanala tinuta in duminicile din afara postului şi in alte sarbatori de peste an la care avea acces intreaga comunitate organizata dupa varsta, sex, stare sociala se numea hora in Moldova, Muntenia, Dobrogea şi joc in Transilvania, Maramureş, Crişana şi Banat. Hora satului a fost o institutie controlata de ceata de feciori cu care se rezolvau probleme specifice: apropierea şi cunoaşterea tinerilor in vederea casatoriei, distractia, cimentarea solidaritatii sateşti şi altele. O importanta functie a horei satului era introducerea fetelor in joc şi, prin acest ritual, intrarea acestora in grupul fetelor mari, bune de maritat. Prin felul cum feciorii in satele intracarpatice şi flacaii in cele extracarpatice organizau hora satului (alegerea şi plata lautarilor, fixarea şi ingrijirea locului de desfaşurare a jocului, pastrarea ordinei, disciplinei şi regulilor locale etc.) ceata feciorilor caştiga sau pierdea din prestigiu in fata altor categorii de varsta şi sex. Principalul joc era hora, dans maiestuos, cu tinuta dreapta a bustului participantilor prinşi de maini in cerc, simbol al perfectiunii. Este un dans domol, al liniştii sufleteşti care contrasteaza cu alte dansuri romaneşti caracterizate prin mişcari repezi (Braul, Sarba), adesea vijelioase (Ciuleandra, Caluşul). Din pacate, institutia care a inlocuit hora satului, discoteca, s-a indepartat foarte mult de functiile traditionale. (Profesor Ion Ghinoiu)