Luni 30 octombrie 2006

SOARELE

Sarbatoare crestina Biserica Ortodoxa i praznuieste astazi pe Sfintii Mucenici Zenovie si Zenovia. Acesti frati s-au nascut ntr-o familie crestina din Egeea, n timpul mparatului Diocletian. Pentru ca parintii lor au murit, a trebuit sa hotarasca ce vor face cu averea familiei. SfAntul Mucenic Zenovie a daruit partea sa de avere saracilor si a nceput sa traiasca dupa exemplul dat de Hristos. Zenovia l-a nsarcinat pe fratele ei sa i mparta mostenirea, dupa care s-a calugarit. Cei doi frati au primit cununa muceniciei n timpul prigoanei crestine.

Sf. Mucenici: Zenovie, episcopul si sora sa, Zenovia; Sf. Apostol Cleopa

Sf. Alfons Rodriguez, calugar

Sf. Zenobiu si sora lui Zenobia, mucenici

"A bate apa in piua"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In Romania 1497 - Un detasament roman, care controla vadul Prutului de langa Cernauti, a incercat sa impiedice trecerea peste rau a inamicului in retragere; numai folosind artileria, resturile oastei polone au putut forta cursul apei, continuandu-si retragerea spre Sniatyn. Victoria lui Stefan cel Mare a ramas deplina; 1724 - Incheierea constructiei Bisericii Stavropoleos din Bucuresti, unul dintre monumentele arhitecturale cele mai remarcabile ale epocii fanariote; 1863 - Decret domnesc privind infiintarea la Bucuresti a Scolii Superioare de Litere, institutie de invatamant superior, premergatoare Universitatii; 1939 - Romania ia initiativa crearii unui "bloc al neutrilor", alcatuit din tarile intelegerii balcanice: Bulgaria, Ungaria si Italia, intemeiat pe principiile neutralitatii in razboiul izbucnit, neagresiunii si colaborarii economice. Initiativa esueaza din cauza opozitiei Germaniei, Uniunii Sovietice, Italiei, Bulgariei si Ungariei.

In lume 1975 - Printul Juan Carlos devine regele Spaniei. Nascuti la 30 octombrie 1858 - Duiliu Zamfirescu, scriitor (m. 1922); 1871 - Paul Valery, poet francez (m. 1945).

Astazi se implinesc 51 de ani de la moartea sociologului Dimitrie Gusti. Nascut la Iasi, dupa studiile la Facultatea de Litere, Drept si Stiinte a Universitatii din orasul natal, si-a continuat pregatirea audiind cursuri la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Berlin si din Leipzig, luandu-si aici doctoratul in Filozofie, in 1904, cu teza "Egoism si altruism. Motivatia sociologica a vointei practice". In 1905, a revenit la Universitatea din Berlin, consacrandu-se studiului sociologiei, dreptului si economiei politice. Intre 1909 si 1910 a studiat sociologia cu Emil... Durkheim. A fondat si a condus Asociatia pentru stiinta si reforma sociala, Institutul Social Roman, Institutul de stiinte sociale al Romaniei, Consiliul national de cercetari stiintifice. Impreuna cu Victor Ion Popa si Henri H. Stahl a pus bazele, in 1936, Muzeului Satului din Bucuresti. Dimitrie Gusti reprezinta una din personalitatile cele mai proeminente ale culturii si stiintei romanesti, a carui opera a fost recunoscuta si pe plan international. Prin preocuparile sale a ridicat nivelul invatamantului sociologic si etic secundar si superior, fiind fondatorul scolii sociologice bucurestene. A intemeiat unul dintre cele mai coerente si solide sisteme sociologice din perioada interbelica, reusind sa legifereze pentru prima data in lume cercetarea sociologica.

Ca divinitate a dacilor si urmasilor lor, romanii, lupul pedepseste omul, dar il si ocroteste. Se spune despre el ca e singurul animal care vede si sfasie dracii, sperie sau alunga bolile copiilor etc. In Platforma Luncani, in imediata apropiere a cetatilor dacice din Muntii Orastiei, primul alaptat al copilului se facea printr-un aparat in forma de cerc, confectionat din falca si pielea unui lup, numit gura de lup. In mai multe zone etnografice, copiilor grav bolnavi li se schimbau numele de botez (Ion, Vasile, Gheorghe etc.) cu cel de Lup sau de Urs, de care sa se sperie boala si moartea. Frecventa in antroponomastica romaneasca a numelor de Lupu si Ursu confirma, de altfel, marea extensiune a acestei practici magice. In "Cartea romaneasca a mortilor", in special in cantecele de Zori, lupul e calauza a sufletului pe drumurile care separa lumea de aici de lumea de dincolo. In unele sate din sud-vestul Romaniei, mortul era sfatuit prin cantecele funerare care i se cantau inainte de inmormantare sa se lege prieten cu vidra, care cunoaste drumul pe ape, si cu lupul, care cunoaste drumul pe uscat: "Si-ti mai va iesi/Lupul inainte,/Ca sa te inspaimante,/Sa nu te spaimanti,/Frate bun sa-l prinzi,/Ca lupul mai stie/Seama codrilor/S-a potecilor./Si el te va scoate/La un drum de plai,/La fecior de crai/Sa te duca-n Rai,/ C-acolo-i de trai etc". (Oltenia, estul Banatului).

Profesor Ion Ghinoiu