Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intram in ce-a de-a treia saptamana a lui octombrie, numita si Saptamana Lucinului, in amintirea unei divinitati protectore a lupilor, celebrata odinioara cu mare fast in ziua de 18 octombrie. Ca si celelalte sarbatori inchinate lupului, Lucinul este o sarbatoare pastorala cu data fixa, ce marcheaza strangerea lupilor in haite, urmata de imperecherea lor. In calendarul crestin ortodox, in aceasta zi e praznuit Sfantul Apostol si Evanghelist Luca.
"Pentru poporul roman imaginea lupului persista ca o dominanta mitica. In patru substraturi mitice se reia si se verifica imaginea sacra a lupului: substratul aborigen local – cel al lupului neolitic; substratul indo-european – cel al lupului dac si daco-celtic; substratul neo-indo-european – cel al lupului latin ingemanat cu cel dac intr-o sinteza daco-romana; substratul iudeo-crestin primitiv, care preia si rastalmaceste aspectele zoomitologice ale lupului din celelalte trei substraturi mitice anterioare intr-o viziune de bestiar apocaliptic." (Romulus Vulcanescu – "Mitologie Romana", Ed. Academiei Romane, 1985)
Lupul, animal totem
Penduland intre benefic si malefic, lupul sta sub semnul Lunii, fiind considerat de tarani drept patron al iernii infrigurate. Animal totem al dacilor, lupul este venerat in calendarul popular al romanilor, fiindu-i inchinate anual peste treizeci de sarbatori. Totodata, lupul continua sa fie o prezenta simbolica de necontestat in momentele cheie din viata omului. Astfel, in Maramures, mamele isi pun copii bolnavi sub semnul lupului, botezandu-i cu numele lui, iar in Hunedoara le dau primul lapte printr-un instrument ritual numit "gura de lup", transferand simbolic pruncului puterea animalului invocat.
Tot lupul apare, de data aceasta alaturi de vidra, si in ipostaza de calauza a sufletului mortului spre lumea de dincolo: "Ca vidra mai stie/ Seama apelor/ Si a vadurilor./ Si ea mi te-a trece/ Ca sa nu te-nece,/ Si mi te-a purta/ La izvoare reci/ Sa te racoresti/ Pe maini pana-n coate/ De fiori de moarte./ Si-ti va mai iesi/ Lupul inainte,/ Ca sa te spaimante./ Sa nu te spaimanti, /Frate bun sa-l prinzi,/ Ca lupul mai stie/ Seama codrilor/ Si-a potecilor./ Si el te va scoate/ La drumul de plai,/ La-un fecior de crai,/ Sa te duca-n rai,/ C-acolo-i de trai./ In dealul cu jocul,/ C-acolo ti-e locul,/ In camp cu bujorul,/ C-acolo ti-e dorul".
Caracterul totemic al lupului este dat si de credinta in metamorfozarea oamenilor in lupi (pricolici, tricolici, varcolaci). Acest animal-devorator al Soarelui si al Lunii, datorita faptului ca vede noaptea, este adesea asociat cu simbolurile luminii. In mediul pastoral, lupul nu este vazut doar ca distrugator al turmei, ci si ca singurul animal ce poate vedea dracii, alunga bolile copiilor mici si, asa cum am vazut, calauzeste sufletul mortului. Se mai spune ca lupii au fost cainii lui Sanpetru pe cand acesta era cioban si ca obisnuia sa plece cu ei in cautarea cailor furati si a dracilor.
Interdictii si practici magice
Sarbatoarea Lucinului provoca in vechime o adevarata explozie a gandirii magice, care culmina cu adevarate ritualuri de impiedicare a inmultirii lupilor si de indepartare a acestora de turmele de oi. Astfel, pe 18 octombrie, de Lucin, era interzisa scoaterea cenusii din vatra, deoarece carbunii aprinsi, daca ar fi gasiti de lupi, le-ar putea stimula fecunditatea. Celelalte interdictii, exceptand-o pe aceea a pronuntarii numelui animalului-totem, le priveau in special pe femei. Acestea nu aveau voie sa-si descurce parul pentru ca padurea, la randul ei, sa incurce cararile lupilor, nu aruncau gunoiul si cenusa din casa, nu imprumutau nimic, nu coseau, nu torceau, nu impleteau.
In schimb, se legau simbolic ochii si gura lupului prin inclestarea dintilor metalici de la pieptenii de scarmanat lana si prin chituirea gurii sobei. Tot in aceasta zi femeile spalau rufele cu apa clocotita pentru a opari astfel si gura lupului.
Este interesant faptul ca aceste practici magice, inca vii in mediul pastoral, se imbina perfect cu cele religioase, ciobanii obisnuind sa tina post si sa faca rugaciuni in Ziua Lucinului pentru ca turmele sa le fie ferite de lupi.
Citește pe Antena3.ro
