Marti 16 august

" Mana care nu stie a scrie da vina pe condei" - cand dai vina pe altul.

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Sfanta Mahrama a Domnului; †) Sfintii Martiri Brancoveni, Constantin Voda cu cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei, si sfetnicul Ianache

Sf. Stefan, rege

Aducerea la Const. a Mahramei (icoana Domnului nefacuta de mana omeneasca, in 944)

Sfintii martiri Brancoveni, Constantin Voda, cu cei patru fii ai sai, Constantin, Stefan, Radu, Matei, si sfetnicul Ianache, au fost martirizati la Constantinopol pentru dreapta credinta si pentru neamul romanesc. Constantin Voda Brancoveanu a carmuit Tara Romaneasca vreme de 25 de ani, fiind mare ocrotitor de cultura si arta romaneasca. Scos din scaunul de domnie, Sfantul Constantin Voda Brancoveanu a suferit chinuri impreuna cu fiii si sfetnicul sau, la Constantinopol. Din 1720, osemintele sale se afla la Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti.

In Romania

1920 - Incepe vizita, la Bucuresti, a lui Edvard Benes, ministrul de Externe al Cehoslovaciei; convorbiri cu Take Ionescu, ministrul de Externe al Romaniei, privind crearea unei aliante tripartite intre Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia;

1940 - Incep tratativele romano-ungare la Turnu Severin. Delegatia maghiara cere alipirea la Ungaria a unui teritoriu reprezentand mai mult de jumatate din Trasilvania (69.000 km patrati, cu o populatie de 3.900.000 de locuitori, din care 2.200.000 de romani, 1.200.000 de maghiari si 500.000 de germani), in timp ce delegatia romana sustine principiul schimbului de populatii, cu o ajustare teritoriala minimala in favoarea Ungariei. Tratativele esueaza.

In lume

1877 - Convorbiri la Gorni-Studen intre domnitorul Carol I si tarul Aleksandru al II-lea (asistat de Marele duce Nicolae) cu privire la perfectarea conditiilor de cooperare militara romano-rusa. Se convine ca trupele ruse si romane de pe frontul de la Plevna sa se constituie intr-o grupare sub denumirea de Armata de Vest, sub comanda domnitorului Carol I, secondat de generalul rus Pavel Dmitrievici Zotov, ca sef de stat major.

1958 - Madonna, cantareata;

1968 - Actorul Mihai Calin.

La 16 august 1947, Legea pentru reforma monetara, cu scopul stavilirii inflatiei (nivelul preturilor cu amanuntul crescuse de peste 8.000 de ori fata de anul 1938, iar costul vietii, de peste 5.000 de ori) si dezorganizarii din sistemul monetar al tarii. Noul leu valora 6,660 mg aur, cu o paritate fata de dolar de 150 la 1. Preschimbarea banilor s-a facut la 1 leu stabilizat pentru 2.000 lei vechi, iar suma cea mai mare admisa la schimb a fost de 5.000.000 de lei pentru tarani, 3.000.000 de lei pentru functionari si pensionari si 1.500.000 pentru persoanele neincadrate. Reforma monetara a confiscat de fapt toti banii aflati in circulatie; a dus la o saracire rapida a tuturor paturilor sociale, in mod deosebit a taranilor si negustorilor care dispuneau de sume de bani, adunate de-a lungul timpului, sau prin operatiuni speculative de data recenta. Reforma a fost si un mare pas spre etatizarea intreprinderilor private.

Martea este o personificare neprietenoasa a zilei a doua din saptamana, dedicata de romani zeului Mars si planetei Marte, iar de romani sufletelor care se vor naste, aflate in preexistenta. Oamenii, influentati de mitul biblic, credeau ca in ziua de marti s-ar fi urzit lumea si pamantul (Moldova centrala, Gorj, Hunedoara), ca s-ar fi nascut Iisus. Patronata de ciudate reprezentari malefice feminine, numite Martolea si Marti-Seara, ziua aceasta este un timp malefic, o zi rea (Muntenia, Oltenia, Moldova de sud), fara noroc (Moldova centrala), cu trei ceasuri rele, aducatoare de nenorociri (Oltenia, Muntenia, Moldova), neprielnica inceperii activitatilor economice importante (aratul, semanatul, construirea casei sau fantanii). Erau interzise nuntile, logodnele si mersul in petit. Martea si sambata, spre deosebire de celelalte surori ale saptamanii, nu erau considerate sfinte. In calendarul popular, mai multe zile de marti aveau statut de sarbatori: Matcalaul, Martea Vaselor, Martea Ciorilor, Martea Dracului, Martea Stramba, Martea Trasnetului, Paparuda, Martea Testelor. Dupa Pasti si uneori, dupa Rusalii, urmau cicluri de trei sau sase zile de marti oprite pentru unele activitati economice. (Profesor Ion Ghinoiu)