Marţi 19 februarie 2008

Este ziua 50 a anului

Au mai rămas 316 de zile

Soarele

Răsare la 7:11

Apune la 17:49

Luna

Răsare la 15:57

Apune la 6:21

Lună plină 21 februarie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 29 februarie

Lună nouă 7 martie

Primul pătrar (Luna în creştere) 14 martie

Peşti (19 feb. – 20 mar.)

Proverbul zilei:

“Decât să trăieşti murind, mai bine să mori trăind”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Sfântul Apostol Arhiepiscop Filimon este prăznuit astăzi de creştinii ortodocşi alături de soţia sa, Apfia. Aceştia au trăit în timpul împăratului Neron, fiind ucenici ai Apostolului Pavel. Au fost duşi la judecata ighemonului, pentru că şi-au mărturisit credinţa în Hristos. Ighemonul a poruncit să fie bătuţi crunt. Arfip, şi el creştin, aflându-se alături de Filimon şi Apfia, nu a vrut să aducă jertfe idolilor. Pentru acest lucru a fost îngropat până la brâu şi ucis apoi cu pietre. După ce au îndurat chinuri groaznice, Sfinţii Filimon şi Apfia şi-au găsit sfârşitul muceniceşte.

Calendar creştin-ortodox

Sfinţii Apostoli Arhip, Filimon

şi Apfia; Cuvioşii Evghenie şi Macarie

Calendar romano-catolic

Sfântul Mansuet, episcop

Calendar greco-catolic

Sfântul Apostol Arhip

S-a întâmplat azi

În România

1878 – Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano, prin care se pune capăt războiului ruso-româno-turc. România, Serbia şi Muntenegru nu sunt admise la negocierea şi semnarea Tratatului. Prin tratat, Poarta recunoaşte independenţa României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului, şi autonomia Bulgariei. Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor sunt cedate Rusiei, care îşi rezervă dreptul de a le schimba cu “partea Basarabiei detaşată la 1856”;

1927 – Un număr important de adepţi ai fostului Partid Ţărănesc se desprind din Partidul Naţional Ţărănesc şi creează Partidul Ţărănesc, sub conducerea dr. Nicolae Lupu, care participă

la guvernările liberale din anii 1927-1928;

1964 – România a fost desemnată, împreună cu alte state, să facă parte din Comisia specială a ONU, însărcinată cu elaborarea principiilor de drept internaţional referitoare la relaţiile prieteneşti de cooperare între state.

În lume

1878 – Este patentat fonograful de către Thomas Edison;

1986 – Uniunea Sovietică lansează staţia orbitală Mir.

Născuţi la 19 februarie

1473 – Nicolaus Copernicus, astronom (m. 1543);

1633 – Miron Costin, cronicar, poet (m. 1691).

Click istoric

Astăzi se împlinesc 132 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi. Şi-a descoperit vocaţia la Craiova, unde a urmat Şcoala de Arte şi Meserii, a creat primele lucrări şi unde, aşa cum a declarat peste ani, “s-a născut a doua oară”. Brâncuşi se înscrie

în istoria artei universale ca părintele sculpturii moderne, ca artistul care a produs o cotitură radicală în evoluţia artei. În 1914 are prima expoziţie personală la New York. În 1937 începe executarea monumentalului ansamblu sculptural de la Târgu Jiu. S-a stins din viaţă în 1957, la Paris. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Cel mai cunoscut simbol al primăverii este ghiocelul (Galanthus nivalis L). După unele legende, el ar fi fost un bărbat rămas văduv cu opt copii. Recăsătorindu-se, copiii săi, patru băieţi şi patru fete, au fost alungaţi de mama vitregă. Necăjiţi, aceştia se metamorfozează în opt specii diferite de flori. Tatăl i-a căutat ce i-a căutat şi, neaflând nimic de soarta lor, se transformă şi el în floarea numită ghiocel. O altă legendă se referă la culoarea albă a florilor de ghiocei. Când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe pământ, le-a colorat frumos. Când a făcut zăpada, i-a zis: “Pentru că tu umbli peste tot, să-ţi cauţi singură culoarea ce-ţi place”. Zăpada s-a dus mai întâi la iarbă: “Dă-mi şi mie din culoarea ta verde atât de frumoasă!”. Iarba a refuzat-o. A rugat atunci trandafirul să-i dea culoarea roşie, vioreaua să-i dea culoarea albăstruie, floarea-soarelui să-i dea culoarea galbenă. Nici una nu ascultă rugămintea zăpezii. Tristă şi amărâtă, aceasta ajunge în dreptul ghiocelului, căruia îi spune şi lui necazul: “Nimeni nu vrea să-mi dea culoarea sa. Toate mă alungă şi-şi bat joc de mine!”. Înduioşat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus: “Dacă-ţi place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine”. Zăpada primi cu mulţumire darul ghiocelului. De atunci, ea poartă veşmântul alb ca al ghiocelului. Drept recunoştinţă, zăpada îl lasă să-şi scoată căpşorul afară de cum începe să se arate primăvara. (Profesor Ion Ghinoiu)