Marţi 22 ianuarie 2008

Sfântul apostol Timotei, prăznuit astăzi, era din cetatea Listra. S-a făcut ucenic al apostolului Pavel, scriitor şi propovăduitor al dumnezeieştii Evanghelii.

Este ziua 22 a anului

Au mai rămas 343 de zile

Soarele:

Răsare la 7:44

Apune la 17:10

Luna:

Răsare la 17:01

Apune la 7:50

Lună plină:

24 ianuarie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

31 ianuarie

Lună nouă:

7 februarie

Primul pătrar(Luna în creştere):

14 februarie

Sărbătoare creştină

Sfântul apostol Timotei, prăznuit astăzi, era din cetatea Listra. S-a făcut ucenic al apostolului Pavel, scriitor şi propovăduitor al dumnezeieştii Evanghelii. Timotei i-a avut dascăli pe Pavel şi pe Evanghe­listul Ioan de care se alipise.

Pe când fericitul Timotei cârmuia cu credinţă Episcopia Efesenilor, închinătorii la idoli, ţinând o sărbătoare a lor, în Efes, au ieşit pe străzi cu idolii în braţe, cântând, purtând măşti,gonind ca nişte tâlhari pe bărbaţi şi pe femei şi omorând mulţi oameni din popor. Pentru aceasta, episcopul Timotei i-a dojenit şi i-a îndemnat să se ferească de astfel de fapte urâte. Însă ei, năvălind asupra lui, l-au omorât.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Apostol Timotei; Sf. Cuvios Mucenic Anastasie Persul

Calendar romano-catolic

Sf. Vincenţiu, diacon, mucenic

Calendar greco-catolic

Sf. Timotei, apostol; Sf. Atanasiu Persanul, călugăr, mucenic

Proverbul zilei:

“Ca un trup fără suflet”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întâmplat azi

În România

1821 – Tudor Vladimirescu întăreşte Mănăstirea Tismana, unde îşi stabileşte cartierul gene­ral, pentru a dispune de o bază de rezistenţă, şi se îndreaptă apoi spre Padeş. În câteva zile, el organizează puncte de sprijin ale acţiunii în judeţele Gorj şi Mehedinţi, ridică la revoltă satele şi târgurile de peste Olt;

1862 – Formarea primului guvern unitar al României în frunte cu Barbu Catargiu;

1934 – Întrunirea de la Zagreb a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri, la care Titulescu, Benes şi Jeftic discută, printre altele, problema restabilirii relaţiilor diplomatice cu URSS;

1948 – Vizita oficială în Ungaria a unei delegaţii guvernamentale, condusă de dr Petru Groza. Semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Ungaria pe o perioadă de 20 de ani.

În lume

1930 – Semnarea, la Haga, a Tratatului judiciar, de arbitraj şi de conciliaţiune româno-polonez;

1941 – Al doilea război mondial: Marea Britanie a capturat oraşul libanez Tobruk de la forţele naziste.

Născuţi la 22 ianuarie

1561 – Sir Francis Bacon, filosof (m. 1626);

1907 – Valeria Sadoveanu, scriitoare (m. 1985).

Click istoric

Astăzi se împlinesc 107 ani de la moartea Reginei Victoria a Marii Britanii. S-a născut în 1819 la Londra, în palatul Kensington. A fost regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasa Indiei din 1877 până în 1901 şi stăpâna celor 28 de colonii britanice. A avut cea mai lungă domnie a unui mo­narh britanic, 63 de ani, şi a fost ultimul monarh al Casei de Ha­novra. Perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de “epoca victoriană”. În timpul domniei sale, Marea Britanie a atins apogeul puterii maritime şi coloniale. A fost înmormântată la Windsor.

Credinţe populare, tradiţii, semne

În calendarul popular apar perioade în care căsătoriile şi naşterile înregistrează anumite vârfuri de creştere. Ritmul calendaristic al nunţilor şi naşterilor este imprimat de factorii biologici şi social-culturali: interdicţii religioase, calendarul muncilor agricole, în special culegerii roadelor şi altele. Zilele săptămânii favorabile căsătoriei sunt duminica şi joia. Miercurea, o femeie văduvă şi stingheră, era nefastă pentru vreo acţiune matrimonială, iar sâmbăta şi marţea au fiecare câte “trei ceasuri rele”. Interdicţiile erau întărite prin zicale precum: “Toate pe dos şi nunta marţea” sau “După ce că nu sunt tineri, se logodiră vineri!”. Până în secolul al XIX-lea, joia era considerată o zi de sărbătoare, aşa cum s-a păstrat pe întinse zone ale Indiei. La noi, în Maramureş şi Buco­vina, joia era slobodă pentru nunţi şi, în general, pentru dragoste. De altfel, în unele sate maramureşene se fac şi astăzi nunţile joia, nu duminica. Sunt suficiente argumente etnografice în spijinul ipotezei că joia a funcţionat ca sărbătoare a săptămânii dedicată cultului domestic şi odihnei. Această funcţie a zilei din mijlocul săp­tămânii a fost preluată apoi de duminică. Căsătoria, instituţie controlată eficient de biserică, şi relaţiile conjugale erau interzise în zilele de post ale săptămânii, în posturile de peste an şi, din mo­tive lesne de înţeles, în perioada ospeţelor cu mâncare şi băutură din belşug.

• Profesor Ion Ghinoiu