Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ziua Poliţiei de frontieră
Este ziua 205 a anului
Au mai rămas 160 de zile
Ziua Poliţiei de frontieră
Este ziua 205 a anului
Citește pe Antena3.ro
Au mai rămas 160 de zile
Soarele
Răsare la 5:53
Apune la 20:50
Luna
Răsare la 16:23
Apune la 00:35
Lună plină 30 iulie
Ultimul pătrar (Luna in descreştere) 5 august
Lună nouă 12 august
Primul pătrar (Luna in creştere) 20 august
Leu (23 iulie - 22 august)
Â
Proverbul zilei:
"Banul uşor face planul"
"Proverbele Romănilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Astăzi creştinii o sărbătoresc pe Sfănta Muceniţă Hristina. Aceasta era din cetatea Tirului. De mică a fost hărăzită de tatăl ei mireasa zeilor păgăni pe care acesta ii cinstea. Suind-o
intr-un turn inalt şi aşezăndu-i acolo pe zeii săi făcuţi din aur şi din argint, tatăl său i-a poruncit sfintei să petreacă acolo şi să aducă jertfe la idoli. Nesocotind idolii, fata a inceput a se inchina adevăratului Dumnezeu. Ingerul Domnului i s-a arătat şi a numit-o mireasă a lui Hristos. Sfănta Hristina a sfărămat apoi idolii şi i-a impărţit săracilor.
Pentru aceasta a fost supusă la tot felul de chinuri şi a fost băgată in temniţă. Şi-a găsit moartea impunsă de suliţele ostaşilor.
Calendar creştin-ortodox
Sf. Muceniţă Hristina;
Sf. Mucenic Ermoghen
Â
Calendar romano-catolic
Sf. Sharbel Makhluf;
Sf. Cristina, fecioară, muceniţă
Calendar greco-catolic
Sf. Cristina, muceniţă
Psalmul 120 - O căntare a treptelor
Ridicat-am ochii mei la munţi, de unde va veni ajutorul meu. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pămăntul. Nu va lăsa să se clatine piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce păzeşte. Iată, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce păzeşte pe Israel. Domnul te va păzi pe tine, Domnul este acoperămăntul tău, de-a dreapta ta. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea. Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău. Domnul va păzi intrarea şi ieşirea ta de acum şi pănă in veac. Amin!
S-a intămplat azi
In Romănia
1772 - S-a desfăşurat Congresul de pace de la Focşani. In timpul lucrărilor, delegaţiile de boieri moldoveni şi munteni au cerut independenţa Principatelor Romăne sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei;
1924 - Partidul Naţional adoptă cele 10 puncte, in vederea fuziunii cu Partidul Ţărănesc: monarhie constituţională, descentralizare administrativă şi autonomie locală, indrumarea economiei romăneşti pe calea cooperaţiei, dezvoltarea industriilor care să asigure baza de materii prime, o politică externă de pace ş.a.;
1940 - Decret-lege pentru stabilirea regimului muncii in imprejurări excepţionale, prin care se interzic grevele.
In lume
1923 - Se incheie la Lausanne Tratatul de pace intre Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia, Bulgaria, Grecia, Romănia, URSS, Iugoslavia şi Turcia, prin care aceasta din urmă se obligă să recunoască, intre altele, noile state in hotarele astfel fixate, inclusiv Ada-Kaleh ca aparţinănd Romăniei;
2005 - Lance Armstrong căştigă Turul Franţei pentru a şaptea oară consecutiv.
Născuţi la 24 iulie
1802 - Alexandre Dumas - tatăl, scriitor (m. 1870);
1886 - Mişu Fotino, actor (m. 1970).
Click istoric
La 24 iulie 1977 se stingea din viaţă, la Bucureşti, Emil Botta.
A fost un poet, prozator şi actor romăn, fratele eseistului Dan Botta. La 15 ani fuge de acasă pentru a deveni actor. Urmează apoi Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti in perioada 1929-1932. Devine actor al Teatrului Naţional din Bucureşti după mai mulţi ani petrecuţi pe unele scene de provincie. La Naţional joacă in roluri de excepţie, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Năpasta etc. A fost poetul preferat al generaţiei Criterion. Pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult. A scris un singur volum de proză, "Trăntorul".
Credinţe populare, tradiţii, semne
Petrecerea săptămănală, ţinută in duminicile din afara postului şi in alte sărbători de peste an, la care avea acces intreaga comunitate organizată după vărstă, sex, stare socială, se numea horă in Moldova, Muntenia, Dobrogea, şi joc in Transilvania, Maramureş, Crişana şi Banat. Hora satului a fost o instituţie controlată de ceata de feciori cu care se rezolvau probleme specifice: apropierea şi cunoaşterea tinerilor in vederea căsătoriei, distracţia, cimentarea solidarităţii săteşti şi altele. O importantă funcţie a horei satului era introducerea fetelor in joc şi, prin acest ritual, intrarea acestora in grupul fetelor mari, bune de măritat. Prin felul cum feciorii in satele intracarpatice şi flăcăii in cele extracarpatice organizau hora satului (alegerea şi plata lăutarilor, fixarea şi ingrijirea locului de desfăşurare a jocului, păstrarea ordinii, disciplinei şi regulilor locale etc.), ceata feciorilor căştiga sau pierdea din prestigiu in faţa altor categorii de vărstă şi sex. Principalul joc era hora, dans maiestuos, cu ţinuta dreaptă a bustului participanţilor, prinşi de măini in cerc, simbol al perfecţiunii. Este un dans domol, al liniştii sufleteşti, care contrastează cu alte dansuri romăneşti caracterizate prin mişcări repezi (Brăul, Sărba), adesea vijelioase (Ciuleandra, Căluşul). Din păcate, instituţia care a inlocuit hora satului, discoteca, s-a indepărtat foarte mult de funcţiile tradiţionale. Â (Profesor Ion Ghinoiu)
