Marti 5 septembrie 2006

SOARELE

Sfantul Prooroc Zaharia era preot la Templul din Ierusalim pe cand domnea in Tara Sfanta Irod cel Mare. Sotia sa, Elisabeta, era una dintre fiicele lui Aaron. Intrand in Templu, acesta a vazut pe ingerul lui Dumnezeu vestindu-i ca Elisabeta va naste la batranete un fiu, Ioan Inaintemergatorul, proorocire care s-a adeverit. La cateva luni de la nasterea lui Ioan, Irod a vrut sa-i ucida pe toti pruncii din Bethleem si din imprejurimi. De teama, Elisabeta s-a ascuns cu micul Ioan intr-o pestera. Ostasii, cautand pruncul, nu l-au gasit. Atunci Irod a poruncit ca in locul copilului sa-l omoare pe tatal sau, Sfantul Zaharia. Ajunsi la Templu, ostasii l-au injunghiat pe preot.

Sf. Prooroc Zaharia, tatal Sf. Ioan Botezatorul

Sf. Laurentiu Iustiniani, episcop

Sf. Zaharia, tatal Sf. Ioan Botezatorul

"Cine da imprumut isi face dusmani"

In Romania 1450 - Lupta din padurea de langa Crasna (in apropiere de Vaslui). Bogdan al II-lea, domnul Moldovei, infrange oastea nobililor poloni din Halici si Podolia, care incercau sa-l reinscauneze pe Alexandrel, refugiat in Polonia dupa infrangerea de la Tamaseni; 1920 - Legea pentru reglementarea conflictelor colective de munca ("Legea Trancu-Iasi"), prin care se limiteaza dreptul la greva, instituindu-se obligativitatea arbitrajului intre salariati si patroni in fata unei comisii ad-hoc. Salariatii din intreprinderile statului si din unitatile de interes public (intreprinderile de transport, petrolifere, gaze naturale, electricitate, apa, panificatie, spitale, serviciul de igiena publica s.a.) nu puteau declara greva decat in anumite conditii. Adoptarea acestei legi provoaca manifestatii si intruniri de protest in Capitala si in alte orase din tara.

In lume 1905 - A fost semnat Tratatul de la Portsmonth (Marea Britanie), care a dus la incheierea ostilitatilor militare dintre Rusia si Japonia.

1858 - Alexandru Vlahuta, scriitor (m. 1919);

1946 - Freddie Mercury, solistul trupei Queen (m. 1991).

La 5 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu a fost investit cu puteri deosebite in conducerea statului roman. Prin aceasta decizie, Regele Carol al II-lea a incercat o ultima solutie de a-si salva tronul. In a doua parte a anului 1940, situatia Romaniei si a Regelui Carol al II-lea a devenit deosebit de dificila. In contextul politic al acelui an, cand practic s-a redesenat harta Europei, Romania a fost sfartecata, pierzand, sub presiunile marilor puteri ale zilei (URSS, Germania hitlerista si Italia fascista): Basarabia, Bucovina de Nord si nord-vestul Transilvaniei. In fata unui val de nemultumiri sociale, politice si militare, Regele l-a insarcinat, la 4 septembrie 1940, pe generalul Ion Antonescu cu formarea unui guvern de uniune nationala. In aceeasi zi, Regele a suspendat Constitutia din 1938 si a dizolvat Corpurile legiuitoare. Esecul tratativelor cu partidele politice democrate care au refuzat sa se asocieze l-a determinat pe Ion Antonescu sa ceara Regelui puteri depline, care i-au fost acordate in noaptea de 4 spre 5 septembrie. Trecerea intregii puteri de stat in mana generalului, in loc sa consolideze regimul lui Carol al II-lea, i-a grabit caderea si instaurarea in Romania a unei dictaturi, in care Ion Antonescu si-a asociat la conducere miscarea legionara.

Casatoria a fost o institutie controlata eficient de biserica, de unde si zicala nu exista nunta fara cununie. Biserica a interzis nuntile si, fireste, relatiile conjugale in zilele de post ale saptamanii (miercurea si vinerea), in posturile de peste an (Craciun, Pasti, Sanpetru si Santamaria) si, din motive lesne de inteles, in perioada ospetelor cu mancare si bautura din belsug (intre Craciun si Boboteaza, in Saptamana Luminata). Ritmurile muncii solicitate de ocupatiile de baza, agricultura si cresterea animalelor, au impus ritmurile si varfurile nuptialitatii. Ciclurile de reproductie vegetala si animala, impreuna cu regulile impuse de biserica, au generat sezoanele nuptiale: unul toamna, pana la Lasatul Secului de Craciun, in satele predominant agrare, si altul iarna, intre Boboteaza si Lasatul Secului de Pasti, in satele pastorale. Varfuri secundare ale nuptialitatii puteau aparea si vara, in perioada nedeilor tinute la Dragaica (24 iunie) si la Santilie (20 iulie). Zilele favorabile pentru pornit la petit, logodit si cununie erau joia si duminica. Miercurea era o reprezentare mitica vaduva si stinghera, nefasta pentru casatorie, iar ziua de sambata era dedicata mortilor. Din zicalele populare rezulta ca martea si vinerea sunt si ele nefavorabile ceremoniilor nuptiale: "Toate pe dos si nunta martea!"; "Dupa ce nu erau tineri, se logodira si vineri!" si altele. (Profesor Ion Ghinoiu)