Miercuri 11 iulie

Este ziua 192 a anului

Au mai rămas 173 de zile

Ziua Mondială a Populaţiei

Este ziua 192 a anului

Au mai rămas 173 de zile

Â

Soarele         Â

Răsare la 5:41

Apune la 21:00

Luna

Răsare la 2:05

Apune la 18:35

Lună nouă 14 iulie

Primul pătrar (Luna in creştere) 22 iulie

Lună plină 30 iulie

Ultimul pătrar (Luna in descreştere) 5 august

Rac (22 iunie - 22 iulie)

Proverbul zilei: "Căt dai atăta iei"

"Proverbele Romănilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Sfănta Eufimia a trăit in zilele impăratului Diocleţian şi ale lui Prisc, antipatul Europei. Fiind părătă la ighemon că este creştină, a fost chinuită cu roate şi astfel a luat cununa muceniciei. In zilele binecredincioşilor impăraţi Marchian şi Pulheria s-au adunat cei 630 de Sfinţi Părinţi la Calcedon. Ei au scris intr-o carte despre dreapta credinţă şi i-au silit şi pe eretici să scrie şi ei intr-alta găndul lor. Deschizănd racla Sfintei Eufimia, au pus cărţile pe pieptul ei. Mergănd peste puţine zile, au aflat cartea ereticilor lepădată la picioarele Sfintei Eufimia, iar cartea dreptcredincioşilor, in cinstitele ei măini.

Â

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mare Muceniţă Eufimia; Sf. Olga, impărăteasa Rusiei; Cuv. Leon din Mandra

Calendar romano-catolic

Sf. Benedict, abate, patron al Europei

Calendar greco-catolic

Sf. Eufemia, muceniţă (intervenţia sa minunată la Sinodul din Calcedon, in 451)

Rugăciune a Marelui Vasile

Cel ce trimiţi lumina şi purcezi şi răsari soarele peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi, peste cei răi şi peste cei buni şi cu lumina cea de ziuă luminezi toată lumea, luminează şi inimile noastre, Stăpăne al tuturor. Izbăveşte-ne pe noi de toate săgeţile ce zboară ziua şi de puterile cele potrivnice, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpănei noastre de Dumnezeu Născătoarea, ale cereştilor puteri, slujitorilor Tăi cei fără de trup, şi ale tuturor sfinţilor care din veac au bineplăcut ţie. Că ţie se cuvine să ne miluieşti şi să ne măntuieşti pe noi, Dumnezeul nostru, şi ţie slavă inălţăm, tatălui şi Fiului şi Sfăntului Duh, acum şi pururea şi in vecii vecilor. Amin!

S-a intămplat azi

In Romănia

1913 - Carol I telegrafiază regilor Serbiei, Greciei şi Muntenegrului, rugăndu-i să inceteze ostilităţile cu Bulgaria, pentru inceperea tratativelor de pace;

1917 - Primul război mondial: Bătălia de la Mărăşti. Armata a II-a romănă, comandată de generalul Alexandru Averescu, infrănge armata germană;

1940 - Romănia se retrage din Societatea Naţiunilor;

1956 - Ministerul Afacerilor Interne este impărţit in două departamente: Departamentul Securităţii (care s-a grupat pe structura Direcţiei Generale a Securităţii Statului, cu unele modificări privind direcţiile şi departamentele) şi Departamentul Internelor.

In lume

1896 - Coloniile romănă, sărbă şi cehoslovacă de la Paris organizează un miting in Sala "Wagram", prezidat de fostul ministru de Externe francez, Emil Flourens. Cu acest prilej sunt dezvăluite nedreptăţile suferite de popoarele nemaghiare din Imperiul Austro-Ungar şi se exprimă solidaritatea francezilor cu lupta dreaptă a acestora;

1991 - Eclipsă totală de soare in Hawaii.

Născuţi la 11 iulie

1934 - Giorgio Armani, designer de modă;

1975 - Lil’ Kim, căntăreaţă.

Â

Click istoric

La 11 iulie 1946, Consiliul de Miniştri aprobă proiectul Legii electorale şi pe cel privind organizarea Reprezentanţei naţionale, fără modificările cerute de reprezentanţii PNŢ şi PNL: formularea clară a garanţiilor necesare pentru o bună şi adevărată intocmire a listelor electorale, garanţii pentru o corectă şi nestingherită efectuare a operaţiilor de votare, posibilitatea de a fixa arbitrar centre de votare fără altă ingrădire decăt a plafonului maxim de alegători, posibilitatea de a convoca şi dizolva Corpurile legiuitoare după simple indicaţii ale unui interes politicianist de moment etc. Emil Haţieganu (PNŢ) şi Mihail Romniceanu (PNL) refuză să participe la vot.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Ciobanii alcătuiau grupuri sociale de 15-20 de oameni, desprinse şi izolate de comunităţile săteşti, care trebuiau să facă faţă tuturor vitregiilor naturii. Viaţa singuratică a păstorilor, legată mai străns cu natura inconjurătoare decăt cu oamenii de la poalele munţilor, se intrerupea brusc la mijlocul sezonului pastoral, la Săntilie (20 iulie), cănd proprietarii oilor şi nevestele ciobanilor urcau la stăne pentru mituirea mieilor (tunderea mieilor fătaţi primăvara). Dacă oile şi berbecii se tundeau in sat, inainte de urcarea lor la stănă, intre Săngeorz şi Armindeni, mieii se tundeau la stăne. Era o activitate practică, dar şi o intălnire mult aşteptată de ciobani cu soţiile şi drăguţele lor. Dacă la stănele din Mărginimea Sibiului şi Ţara Oltului de la nord de Carpaţi femeia a ajuns, incepănd din secolul al XIX-lea, să conducă ca băciţă treburile stănei, pe latura sudică a munţilor ciobanii nu aveau voie să coboare in sat şi nici să fie vizitaţi de parte femeiască pănă la Săntilie. Pentru prosperitatea turmei, ei trebuiau să rămănă curaţi şi să nu vadă trup de femeie. In unele zone (Zăbala, jud. Covasna) ciobanii tineri coborau in sate la Săntilie ca să-şi bage drăguţele in horă. Cu o zi inainte de Săntilie făceau cadou fetelor iubite căte o furcă de tors lucrată de ei in singurătatea şi liniştea munţilor şi căte o cocuţă de caş frumos modelată, simbol al afecţiunii şi intenţiilor de căsătorie. (Profesor Ion Ghinoiu)