Este ziua 16 a anului Au mai rămas 349 de zile
Este ziua 16 a anului
Au mai rămas 349 de zile
Soarele
Răsare la 7:48
Apune la 17:02
Luna
Răsare la 11:23
Apune la 01:09
Primul pătrar (Luna în creştere) 17 ianuarie
Lună plină 24 ianuarie
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 31 ianuarie
Lună nouă 7 februarie
Sărbătoare creştină
În această zi ne amintim de cinstitul lanţ al Sfântului Apostol Petru, cu care l-a legat Irod Agrippa, către anul 42. Îngerul care s-a arătat l-a dezlegat pe Petru. Lanţul a fost păstrat de credincioşii din Ierusalim cu grijă, până când l-a arătat Evdochiei, soţia împăratului Teodosie cel Tânăr, iar împărăteasa l-a adus de la Ierusalim la Constantinopol. Apoi Evdochia a trimis lanţul la Roma, la fiica ei, Eudoxia, care a zidit la Roma o biserică dedicată Sfântului Petru şi în care a pus lanţul. La Roma mai existau la acea vreme şi lanţurile cu care a fost bătut sfântul Apostol Petru înaintea muceniciei sale, pe vremea împăratului Nero. Aceste l anţuri au fost aşezate tot în această biserică.
Calendar creştin-ortodox
Închinarea cinstitului lanţ al Sf. Apostol Petru; Sf. Mucenic Pevsip şi cei împreună cu el
Calendar
romano-catolic
Sf. Marcel I; Sf. Priscilla, văduvă
Calendar
greco-catolic
Cinstirea Lanţului Sfântului Apostol Petru
S-a întâmplat azi
În România
1880 – Legea pentru înfiinţarea Casei de Economii, pentru atragerea micilor economii ale populaţiei şi acordarea de împrumuturi statului pe termen nelimitat, în cont curent sau pe bază de bonuri de tezaur şi alte efecte publice;
1918 – Comitetul Central al studenţilor basarabeni adresează o chemare a populaţiei Basarabiei pentru unirea cu România (apelul este reînnoit la 24 ianuarie). Cereri similare au făcut adunarea generală a Zemstevei de la Bălţi (3 martie) şi cea de la Soroca (13 martie);
1946 – George Călinescu inaugurează, la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, cursul “Istoria literară ca ştiinţă inefabilă şi sinteză epică”, cu prelegerea “sensul clasicismului”.
În lume
1913 – Protocol româno-bulgar semnat la Londra de N. Mişu şi, respectiv, S. Danev, prin care Bulgaria se angajează să acorde “autonomie şcolilor şi bisericilor româneşti din Macedonia ce se vor afla în viitoarele posesiuni bulgăreşti”. Totodată, protocolul consemnează poziţia diferită a celor două părţi în privinţa problemelor teritoriale.
Născuţi la 16 ianuarie
1940 – Melania Ursu, actriţă;
1951 – Radu Gheorghe, actor.
Click istoric
La 16 ianuarie 1984, la Sinaia, are loc o şedinţă a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. Se aprobă Programul unic de creştere a producţiei agricole în gospodăriile personale ale membrilor CAP şi în gospodăriile producătorilor particulari, care stabileşte “obligaţii ferme de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a unor produse agricole”. Programul unic introducea de fapt un plan de cultură pe loturile personale ale ţăranilor CAP şi îi obliga să livreze cote din produsele astfel obţinute la preţurile oficiale impuse de regim. “Programul unic” reprezintă o nouă treaptă în expropierea ţărănimii de roadele muncii lor.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Limba română face distincţie între adăposturile sufletului, situate deasupra pământului, în care se intră şi se iese pe poartă sau pe uşă (locuinţă, biserică, cetate medievală) şi adăposturile din pântecele pământului şi vieţuitoarelor, în care se intră şi se iese pe gură (gura beciului, gura peşterii, gura metroului), gârlici (gârliciul bordeiului), găoază (aparatul genital la păsări), gaură (gaura şarpelui, şoarecelui) zăvorâte adesea de buze. Adăpostul-groapă al mormântului are şi el o gură mărginită de buze (buza sau marginea gropii). Spre deosebire de Raiul din înaltul cerului, în care se intră pe o poartă păzită de Sfântul Petre, în Raiul precreştin din unele variante ale Mioriţei se intră pe o gură “Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de Rai,/ Iată vin în cale,/ Se cobor la vale/ Trei turme de miei/ Cu trei ciobănei”. Intrările şi ieşirile din pântecele uman şi teluric au, precum recipientul din lut (oala), guri sau găuri, mărginite de buze, buric, buci. Expresiile populare “cu sufletul pe buze”, când doreşti cu ardoare să faci o mărturisire, sau “cu sufletul la gură”, când eşti extenuat, aproape să-ţi dai sufletul, sunt frecvente în vorbirea curentă. Din această perspectivă, definiţia etnologică a sărutului, întâlnire afectivă a două suflete ieşite în întâmpinare până în gură, depăşirea buzelor însemnând moarte, solicită redeschiderea voluminoaselor dosare psihanalitice. (Profesor Ion Ghinoiu)