Este ziua 20 a anului
Au mai ramas 345 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Moarte fara ras si nunta fara plans nu se poate"
- Binele si Raul sunt intotdeauna amestecate. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Cuviosul Eftimie cel Mare, praznuit astazi de Biserica Ortodoxa, s-a nascut in orasul Meletina (Armenia), din parinti credinciosi, in timpul imparatului Gratian. Dupa moartea tatalui sau, a fost dus la Evtroiu, episcopul cetatii, pentru a fi primit printre clerici. Numele Eftimie inseamna "bucurie si veselie duhovniceasca". De tanar era foarte iscusit in invatarea Sfintelor Scripturi. Dupa ce a fost hirotonit preot, s-a retras intr-o pestera, langa Ierusalim. Invrednicit cu darul facerii de minuni, a vindecat bolnavi, a inmultit paini pentru hrana celor ce-l vizitau, a adus ploaie la vreme de seceta. A intemeiat multe manastiri in pustiul Iudeii, fiind dascal, povatuitor si sfetnic calugarilor, de care s-a ingrijit pana in clipa trecerii in vesnicie, la 97 de ani.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume
|
NASCUTI LA 20 ianuarie
|
|
MOMENT ISTORIC
|
In urma cu 637 de ani, la 20 ianuarie 1368, domnul Vladislav I (Vlaicu-Voda) recunostea brasovenilor privilegiile comerciale in Tara Romaneasca. In urma soliei magistrului Dumitru, zis Lepes, demnitar la curtea lui Ludovic I de Anjou, domnul Vladislav I (Vlaicu-Voda) accepta ca "toti negustorii din Brasov si din districtul Brasovului, trecand spre tari straine, pe orice drum al Tarii noastre Romanesti, afara de drumul Brailei, vor fi datori sa ne plateasca pentru marfurile lor numai de doua ori tricesima, si anume o data la ducere si a doua oara la intoarcere...". Prin prevederi si prin consecinte, acest privilegiu, care garanta un regim vamal foarte avantajos, a fost prima manifestare cunoscuta a politicii comerciale si vamale a Tarii Romanesti. El atesta, de asemenea, intensificarea comertului pe "drumul Brailei", conducand spre Dunare si Marea Neagra si, implicit, spre sud-estul european si Orientul Apropiat.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
In credintele populare, Soarele, personificare a astrului zilei care se trezeste dimineata si se odihneste noaptea, are trasaturi si calitati umane: "Soarele, dimineata cand se scoala, e copil de 7 ani si cat umbla toata ziua si vede rautatile ce se fac pe lume, pana seara capata o barba alba, pana la brau. Ma-sa il scalda in lapte dulce si iar se face copil"; "Soarele e om. Acolo in mare are sotie. Soarele e cu aripi de foc. Aripile lui sunt asa rotunde ca vin laolalta, de se pare rotund, dar in mijloc este om cu cruce in spate". Soarele intinereste dimineata si imbatraneste seara, dar moare si renaste o singura data pe an, la Craciun si Anul Nou. Atunci, la solstitiul de iarna, este mic ca ziua, creste apoi si devine suficient de puternic la echinoctiul de primavara, cand ziua este egala cu noaptea, ajunge in plenitudinea fortelor la solstitiul de vara, cand ziua devine cea mai mare din an. Dupa solstitiul de vara, puterea Soarelui si marimea zilei scad neincetat, ajung in pozitie de echilibru la echinoctiul de toamna si apoi sunt depasite de fortele intunericului si noptii. Inclinatia erotica a Soarelui, relatia incestuoasa cu sora sa, Luna, sunt teme frecvente in folclorul romanesc. Uneori Soarele e barbat insurat cu Luna, pe care o intalneste numai in zilele cand aceasta se primeneste si nu apare pe firmament; alteori, Soarele si Luna sunt frati si din casatoria lor incestuoasa au rezultat stelele. Incestul astral este insa, de cele mai multe ori, evitat. (Profescor Ion Ghinoiu)
|