Miercuri 3 mai 2007

SOARELE

răsare la 6:06

apune la 20:20

LUNA

Astăzi, Ortodoxia prăznuieşte Aducerea moaştelor Sfantului Atanasie cel Mare. Sfantul Atanasie a trăit in zilele Impăratului Constantin şi ale urmaşilor săi. A luat parte la Sinodul intai ecumenic de la Niceea, unde, diacon fiind, l-a combătut pe Arie prin inţelepciunea şi dovezile aduse din Sfanta Scriptură. După moartea lui Alexandru a ajuns arhiepiscop al Alexandriei. Mantuitorul Hristos, a Cărui Dumnezeire a apărat-o cu indarjire, l-a aşezat la bătraneţe incă o dată in scaunul arhiepiscopiei sale, de unde a trecut la cele sfinte.

Aducerea moaştelor Sf. Atanasie cel Mare; Sf. Mucenic Esper şi Zoe, soţia lui

Sf. Atanasie, episcop

Aducerea la Constantinopol a moaştelor Sf. Atanasiu cel Mare; Miercurea la jumătatea Cincizecimii

Psalmul 75 al lui Asaf
Cunoscut este in Iudeea Dumnezeu; in Israel, mare este numele Lui. Că s-a făcut in Ierusalim locul Lui şi locaşul Lui in Sion. Acolo a zdrobit tăria arcurilor, arma şi sabia şi războiul. Tu luminezi minunat din munţii cei veşnici. Tulburatu-s-au toţi cei nepricepuţi la inimă, dormit-au somnul lor şi toţi cei războinici nu şi-au mai găsit mainile. De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au incremenit călăreţii pe cai. Tu infricoşător eşti şi cine va sta impotriva maniei Tale? Din cer ai făcut să se audă judecată; pămantul s-a temut şi s-a liniştit, Cand s-a ridicat la judecată Dumnezeu, ca să mantuiască pe toţi blanzii pămantului. Că gandul omului Te va lăuda şi amintirea gandului Te va prăznui. Faceţi făgăduinţe şi le impliniţi Domnului Dumnezeului vostru. Toţi cei dimprejurul Lui vor aduce daruri Celui infricoşător şi Celui ce ia duhurile căpeteniilor, Celui infricoşător Impăraţilor pămantului. Amin.

"Limba indulceşte, limba amăreşte"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In Romania 1848 - intrunire a conducătorilor din Transilvania in Catedrala de la Blaj (după terminarea serviciului religios), cu scopul alcătuirii unui program al revoluţiei. Simion Bărnuţiu ţine un discurs in care affirmă că libertatea unui popor este in primul rand naţională, subliniind voinţa de unire a poporului roman de pe tot intinsul vechii Dacii; 1945 - Se promulgă Decretele-legi pentru reglementarea salariilor şi infiinţarea economatelor, reglementarea regimului preţurilor şi circulaţiei mărfurilor şi pentru reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic. Măsurile aveau mai mult un caracter propagandistic, in realitate nivelul de trai deteriorandu-se continuu; 1997 - Romania ratifică la Strasbourg Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului.

In lume 1519 - S-a stins din viaţă artistul şi inventatorul italian Leonardo da Vinci (n. 1452); 1955 - Tennessee Williams caştigă Premiul Pulitzer pentru "Pisica pe acoperişul fierbinte"; 1969 - Nava britanică Queen Elizabeth 2 a efectuat primul voiaj spre New York. Născuţi la 2 mai 1940 - Ion Lotreanu, poet (m. 1985); 1944 - Viorel Munteanu, compozitor.

In urmă cu 143 de ani, la 2 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza, la sugestia lui Mihail Kogălniceanu, decretează dizolvarea Adunării Elective a Romaniei, care se opunea legiferării reformei agrare, reformei electorale şi celorlalte reforme preconizate de Domnitor şi de guvern ("lovitura de stat de la 2 mai"). Proclamaţia Domnitorului are in anexă textul unei constituţii intitulate "Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris" sau "Actul adiţional la Convenţiunea din 7 august 1858", precum şi textul unei noi legi electorale ce imparte corpul electoral in două categorii şi fixează varsta minimă a alegătorilor la 25 de ani.

Dansul funerar practicat de obicei de fete in unele cimitire din Bihor intr-o zi a morţilor este cunoscut sub diferite nume: Jocul pe Morminte, Moara, Mioara, Luminioara, Milioara, Lilioara, incalcita, Jocul Felegii, De-a Capătu. Ceremonialul incepe in cimitir, motiv pentru care este numit şi Jocul pe Morminte: se inconjoară biserica şi apoi se continuă, prin antrenarea şi a altor persoane, pe uliţele satului, peste campuri. in timpul jocului, rolul suratelor din lumea de dincolo, care poartă nume de flori, este interpretat de suratele lor din lumea de aici. Dansul se compune din mai multe secvenţe ceremoniale: impărţirea suratelor in două cete inegale; aranjarea suratelor de o parte şi de alta a mormantului; trecerea suratelor din ceata mai mare in ceata mai mică, cate una, in ordinea textului rostit sau cantat de participante sub formă de dialog (fetele din ceata mică sunt invitate să-şi aleagă o surată din ceata cea mare) cu scopul, subanţeles, refacerii echilibrului intre lumea de aici şi lumea de dincolo; constituirea perechilor; construirea podului, un tunel prin ridicarea braţelor suratelor perechi care se ţin de o nuia, batistă, năframă; trecerea pe sub pod dintr-o lume in altă lume a persoanelor insoţite. Textul, rostit sau cantat pe o melodie caracteristică folclorului copiilor sau specifică numai Lioarei, are versurile penta şi hexasilabice, caracteristice poeziei de ritual. (Traian Marza, 1969)

Profesor Ion Ghinoiu