Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dupa prima saptamana din Postul Craciunului, pe 21 noiembrie, atunci cand ortodocsii cinstesc Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, in calendarul popular al romanilor este trecuta cu slove mari Ovidenia. Sarbatoare deschizatoare de iarna, Ovidenia este marcata de puterea luminii, a focului, a vederii, a viziunii. Se spune ca in noaptea de Ovidenie comorile ascunse ard cu flacara albastra, cerurile se deschid iar fetele "vad" chipul ursitului in fantana, la lumina alba a unei lumanari. Oamenii petrec noaptea cu lumina, lumanari si focuri aprinse, privesc cerul si fac previziuni asupra vremii si rodului noului an. Se spune ca in aceasta noapte vrajitoarele "vad cel mai bine", fac farmece, descanta, ghicesc viitorul, sporind taina unui timp magic in care totul pare cu putinta.
Ovidenia sta sub semnul focului, iar focul este simbolul energiei vitale, al inimii, al Soarelui, al puterii de zamislire. Este simbolul sacru al vetrei casei, purtator al luminii spirituale. De aceea, de Ovidenie, femeile dau de pomana "lumina de veci", adica lumanarea care nu se va stinge niciodata pe lumea cealalta. Pentru cei morti fara lumanare, bucovinencele se trezesc inainte de rasaritul soarelui si arunca un vreasc in foc. In Maramures se crede ca "in aceasta zi s-a vedit lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagovestenie" (T. Pamfile), ca animalele graiesc cu glas de om, ca se deschid cerurile, iar cei fara de pacat pot vedea Raiul. Taranii tin sarbatoarea pentru ochi, pentru a avea o vedere buna, dar si de teama Filipului cel Schiop.
Zeul insemnat, marele patron al lupilor
In ziua de Ovidenie se celebreaza si Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare, divinitate arhaica a lupilor si conducator al cetei formate Filipilor, ale caror zile preced Lasatul de Sec.
"Filipul cel Schiop este sfant. A fost schiopat de Dumnezeu pentru ca s-a abatut de la dreapta credinta." (Th. D. Sperantia). Se povesteste ca un om a nesocotit sarbatoarea si a lucrat de Ovidenie, iar din acea zi a ramas schiop pana la capatul zilelor. Ciobanii tin sarbatoarea ca sa nu vina lupul al schiop si sa le fure oile. Cu toate acestea, ei nu vad in lup doar pradatorul turmei, ei stiu foarte bine ca lupul e singurul animal ce poate vedea dracii, alunga bolile copiilor si, alaturi de vidra, calauzeste sufletul mortului spre lumea de dincolo.
De Ovidenie, femeile incep sa unga cu usturoi locurile de trecere (prag, ferestre, cuptor), ca sa nu intre farmecele in casa, pentru ca, potrivit credintei populare, urmeaza o perioada in care fortele malefice se vor descatusa. Din acelasi motiv, incepand cu aceasta zi si pana la Sangiorz, femeile nu au voie sa mai spele rufele la rau, iar prelucrarea pieilor de animale si a lanii este strict interzisa in comunitate. "Sarbatoarea de Ovidenie impreuna cu Filipii de Toamna, Noaptea Strigoilor, Santandrei si Sannicoara (Mos Nicolae) formeaza in perioada 13 noiembrie – 6 decembrie un scenariu ritual de innoire a timpului, probabil Anul Nou dacic", consemneaza etnologul Ion Ghinoiu. Astfel se explica reminiscenta unor practici stravechi de aflare a sortii, a ursitei, a rodului noului an. Insa toate aceste ecouri ale unor sarbatori solare sunt puse in satele noastre sub semnul sacralitatii, iar oamenii respecta cu strictete restrictiile alimentare, ceremoniale si de comportament impuse de post, pentru a intampina cum se cuvine cea mai fastuoasa sarbatoare a romanilor: Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos.
Filipii se tin cu trei zile inaintea fiecarei lasari de post. Trei se serbeaza toamna, in ultimele zile ale dulcelui dinaintea Postului Craciunului Acestia sunt mai buni. (…) Filipii au fost niste apostoli care, pe vremea prigonirilor in contra crestinilor, au fost dati intr-o groapa cu lupi, de unde au scapat. Acesti Filipi au fost sase frati zdrentarosi, care rataceau prin lume si aveau puterea sa schimonoseasca, sa poceasca pe cei care nu tineau zilele lor. Unul din Filipi, fiind schiop, a ramas in urma, si de aceea se tine mai tarziu, in ziua de 21 noiembrie. Toti Filipii te mai pot ierta, dar Filipul Schiop – niciodata.
Filipii o tin si femeile, si barbatii, iar mocanii o tin atatea zile cati cai au. De obicei se tine trei zile, 12, 13 si 14 noiembrie. Ca sa mai scape de ele, le mai dau si copiilor la casatorie cate o zi de tinut. Fiecare nora e datoare sa tina atatea zile cate a tinut soacra sa. Sperantia, Th. D. – "Raspunsul la chestionarul de sarbatori paganesti".
Citește pe Antena3.ro
