Sâmbătă, 30 august 2008

Este ziua 243 a anului • Au mai rămas 123 de zile

• Este ziua 243 a anului
• Au mai rămas 123 de zile

Soarele:
Răsare la 6:36
Apune la 19:55

Luna:
Răsare la 5:54
Apune la 19:37

Lună nouă:
30 august

Primul pătrar(Luna în creştere):
7 septembrie

Citește pe Antena3.ro

Momentul în care un munte se prăbuşeşte şi un zăcământ de cupru iese la suprafață

Lună plină:
15 septembrie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
22 septembrie

Proverbul zilei:

“Banul te bagă la rău, banul te scoate”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

De origine modestă şi lipsit de ştiinţa cărţilor, dar prin virtuţile şi harismele sale apostolice, Sfîntul Alexandru s-a aflat demn să-l slujească pe Sfîntul Mitrofan, Arhiepiscop al Bizanţului. Deoarece Sfîntul Arhiepiscop Mitrofan era prea bolnav şi prea bătrîn ca să mai poată participa la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, l-a trimis pe Alexandru să prezideze în locul lui. După ce Sfîntul Mitrofan a trecut la Domnul, Sfîntul Alexandru a fost înscăunat în mod solemn ca prim-episcop al noii capitale a Imperiului. În urma Sinodului de la Niceea, Sfîntul Alexandru a apărat credinţa ortodoxă în faţa intrigilor lui Arie.

Calendar creştin-ortodox
Sf. Ier. Varlaam al Moldovei; Sf. Ierarhi: Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, Patriarhii Constantinopolului (astăzi); Punerea în raclă a brîului Maicii Domnului; Sf. 366 de Mc. din Nicomidia (mîine)

Calendar romano-catolic
Sf. Felix, proroc, mucenic (astăzi); Sf. Raimund Nonnatus, călugăr (mîine)

Calendar greco-catolic
Sf. Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, Patriarhii Constantinopolului (astăzi); Aşezarea în raclă a onoratului brîu al Maicii Domnului (mîine)

S-a întîmplat azi

În România

Sîmbătă, 30 august
1974 – Cercetători ai Institutului de Fizică Atomică realizează calculatorul pe bază de laser “Coral”;

1986 – Are loc în zona Vrancei un cutremur de pămînt, cu magnitudinea de 6,5 grade Richter.

Duminică, 31 august
1946 – Se creează Comitetul guvernamental pentru ajutorarea regiunilor bîntuite de secetă, menit să acorde asistenţă populaţiei înfometate, copiilor sinistraţi şi asigurarea viitoarei recolte.

În lume

Sîmbătă, 30 august
1813 – Bătălia de la Kulm: Forţele franceze sînt învinse de alianţa Austriaco-Pruso-Ruse;

1945 – Hong Kongul este eliberat de sub dominaţia japoneză;

2005 – Uraganul Katrina a devastat sudul SUA.

Duminică, 31 august
1888 – Este ucisă Mary Ann Nicholls, prima victimă a lui Jack Spintecătorul;

1907 – Anglia, Rusia şi Franţa formează Tripla Înţelegere.

Născuţi la 30 august

1972 – Cameron Diaz, actriţă;

1978 – Vasili Hamutovski, fost portar al FC Steaua Bucureşti.

Născuţi la 31 august

1927 – Dan Deşliu, poet(m. 1992);

1961 – Ioan Gyuri Pascu, membru al grupului Divertis.

Click istoric

La 30 august 1940, prin Diktatul de la Viena, impus de marile puteri fasciste, Germania şi Italia, delegaţia română, formată din ministrul de Externe Mihail Manoilescu şi Valter Pop, a fost obligată să accepte şi să semneze, la Palatul Belvedere din Viena, “arbitrajul” prin care ceda Ungariei horthyste partea de nord-est a Transilvaniei. Trecerea Ardealului de Nord sub stăpînire maghiară a în-semnat, dincolo de sfidarea oricărei norme de drept internaţional, instaurarea în zonele respective a unui regim al terorii de masă. Teritoriul răpit la 30 august a revenit sub administraţie românească abia la 9 martie 1945, după şase luni de ocupaţie militară sovietică.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Naşterea se realizează sub semnul dependenţei nou-născutului de numeroase credinţe predeterministe, în special de cele care exprimă ideea de destin. În credinţele populare, Ursitoarele sunt reprezentări mitice feminine care vestesc ceea ce trebuie să se întîmple cu omul între leagăn şi mormînt. Ursitoarele sunt imaginate diferit: trei fecioare curate, fete mari surori, trei năluci cu chip femeiesc, îmbrăcate întotdeauna în alb. Ele poartă nume sacre, neştiute şi nepronunţate de profani, sau nume primite după funcţia avută în timpul ursirii. Locuinţa lor s-ar afla în cer sau pe pămînt. Recuzita lor rituală era alcătuită dintr-o furcă de tors cu caierul de lînă pe ea, un fus şi o foarfecă. Acestea ar toarce viaţa omului, bogată sau săracă, şi, căsătoria şi moartea, după cum le era starea sufletească. Dacă vin mînioase, muşcate de cîini nu pot fi împăcate, orice li s-ar pune pe masă. Uneori, pe masă se pune lînă pentru ca firul vieţii tors de ele să fie cît mai lung. Cea mică, care poartă foarfecele, este, uneori, şchioapă şi, asemănător altor reprezentări mitice româneşti cu acest defect, dar şi omului însemnat, ar fi foarte rea. Ea hotărăşte vîrsta morţii prin tăierea bruscă a firului vieţii, înainte de a fi înfăşurat pe fus de Torcătoare. Expresia auzită frecvent la moartea unui om “Aşa a vrut Dumnezeu!”, este înlocuită în unele sate vrîncene cu “Aşa a vrut şchioapa!”.

• Profesor Ion Ghinoiu