Este ziua a 6-a a anului
Au mai ramas 359 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfanta si dumnezeiasca Aratare a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos o sarbatorim astazi in toate sfintele biserici, facand de cu seara slujba Privegherii. Insusi Dumnezeu Cuvantul imbracandu-Se in Adam a venit la marele Proroc Ioan ca sa Se boteze. Cufundand in apele Iordanului toate pacatele oamenilor, indata a iesit din apa.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Ochii verzi sa nu-i crezi"
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
| ||
|
CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc 247 de ani de la nasterea scriitorului si istoricului Ion Budai-Deleanu. S-a nascut intr-o familie de intelectuali rurali, fiind fiul unui preot ardelean de pe Valea Muresului. Isi face studiile la Viena, unde, pe langa pregatirea teologica, studiaza Filologia si Dreptul. Este unul din reprezentantii de frunte ai Scolii Ardelene. Isi alege o cariera functionareasca, de inalt consilier imperial, dar este preocupat cu precadere de probleme filologice si de literatura. Cunoaste mai multe limbi, intre care latina, italiana si franceza, pe langa germana si maghiara, care erau limbi uzuale pentru un cetatean al Imperiului Austro-Ungar. Se implica in miscarea iluminista de emancipare intelectuala a romanilor, prin studii individuale sau scrise in colaborare cu ceilalti reprezentanti ai Scolii Ardelene. Opera sa capitala este poemul
eroico-comic "Tiganiada", pentru care s-a folosit de modele clasice ale genului. "Tiganiada" este o scriere literara elaborata in spiritul veacului sau, caci Ion Budai-Deleanu este la curent cu literatura europeana, el insusi fiind un om cu desavarsire occidental. A redactat o gramatica a limbii romane si cateva dictionare. A preconizat studiul comparativ al limbilor romanice, a introdus o terminologie moderna si a expus un sistem ingenios de alfabet latin. S-a stins din viata in 1820.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Parintii Bisericii Crestine au fixat in aceasta zi atat nasterea fizica a Pruncului Iisus, cat si nasterea spirituala, Botezul. Ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice tuturor sarbatorilor de Craciun si Anul Nou: local se
colinda; se fac si se prind farmecele si descantecele; se afla ursitul; se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an; se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele, ard comorile si altele. O pondere deosebita o detin insa actele rituale si practicile magice de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (agheasma), de botezul si scufundarea (aruncarea) crucii in apa de catre preoti, poporul a adaugat altele noi, unele crestine, altele precrestine. Etnografii si folcloristii au consemnat numeroase practici de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropitul cu apa, spalatul sau scufundarea rituala a oamenilor in apa raurilor sau, lacurilor; impuscaturi, strigaturi (Chiraleisa) si producere de zgomote; aprinderea focurilor (Ardeasca), producerea si imprastierea substantelor urat mirositoare; afumarea oamenilor, vitelor si anexelor gospodaresti; incuratul cailor. La aceasta teribila ofensiva impotriva spiritelor rele sar in ajutorul oamenilor lupii, singurele vietati care vad diavolii, ii alearga si ii sfasie cu dintii. De frica lupilor, dracii sareau in ape. Dupa ei sareau in ape barbatii curajosi, iar preotii le sfinteau cu agheasma si aruncarea crucii.
|