Ziua internaţională a femeii, este ziua 68 a anului, au mai rămas 298 de zile
Ziua internaţională a femeii, este ziua 68 a anului, au mai rămas 298 de zile
Soarele răsare la 6:40, apune la 18:13
Luna răsare la 6:48, apune la 19:23
Primul pătrar (Luna în creştere) 14 martie
Lună plină 21 martie
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 30 martie
Lună nouă 6 aprilie
Peşti
(19 feb. – 20 mar.)
Proverbul zilei:
“Cercelul a căzut,
dar urechile au rămas”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Astăzi este prăznuit Cuviosul Teofilact Mărturisitorul, episcopul Nicomidiei. În perioada Sinodului de la Niceea, Teofilact a intrat în monahism, locuind într-o mănăstire de pe ţărmul Mării Negre. Patriarhul Tarasie l-a ridicat la treaptă de episcop. A devenit renumit prin grija ce o purta săracilor şi bolnavilor. Timp de 30 de ani, din porunca împăratului Leon Armeanul, Sfântul Teofilact a trăit exilat într-o veche cetate. Cinstitele sale moaşte au fost aduse din surghiun şi au fost aşezate în Nicomidia, în biserica zidită de el.
Calendar creştin-ortodox
Cuviosul Teofilact Mărturisitorul, episcopul Nicodimiei; Cuviosul Dometie (astăzi); Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia; Sfântul Mucenic Urpasian (Lăsatul secului pentru Postul Mare) (mâine)
Calendar romano-catolic
Sfântul Ioan al lui Dumnezeu, călugăr (astăzi); Sfânta Francisca Romana, călugăriţă; Sfântul Grigore de Nyssa, episcop (mâine)
Calendar greco-catolic
Sfântul Teofilact, episcopul Nicomidiei; Pomenirea tuturor cuvioşilor sihaştri şi călugări adormiţi (astăzi); Duminica lăsatului sec de brânză (Alungarea lui Adam din Rai); Sfinţii 40 Martiri din Lacul Sebastiei (mâine)
Click istoric
Zavaidoc, cel mai cunoscut lăutar român al perioadei interbelice, s-a născut la Piteşti, la 8 martie 1896, într-o familie de lăutari. Numele său adevărat era Marin Teodorescu. Împreună cu fratele său Vasile pleacă la Bucureşti şi formează un taraf: Fraţii Zavaidoc. Prin 1925-1926 semnează primul contract cu Casa de discuri Columbia şi scoate apoi disc după disc.
În primul război mondial, Zavaidoc s-a înrolat ca voluntar, pentru a fi alături de fratele său mai mare. Cutreieră spitalele împreună cu George Enescu şi cântăreaţa de operă Elena Zamora, pentru a le cânta bolnavilor.
A murit în 1945, fiind înmormântat în Cimitirul Cernica.
S-a întâmplat azi
În România
Sâmbătă, 8 martie
1950 – Premiera, pe scena Teatrului Armatei, a piesei “Ultimul mesaj”, de Laurenţiu Fulga.
Duminică, 9 martie
1701 – A doua diplomă leopoldină privind Unirea cu Roma; Curtea din Viena confirmă că preoţii se vor bucura de privilegiile şi scutirile acordate clerului catolic. Diploma nu a fost niciodată pusă în aplicare.
În lume
Sâmbătă, 8 martie
1919 – Victoria revoluţiei bolşevice din Ungaria. Guvernul lui Denes Berinkey este răsturnat şi se proclamă Republica Ungară a Sfaturilor (Sovietelor), condusă de Garbai Sandor (preşedinte) şi Kun Bela (ministru de Externe). Aceştia protestează faţă de “ocuparea” Transilvaniei şi ameninţă cu represalii combinate din partea Ungariei şi Rusiei Sovietice împotriva României.
Duminică, 9 martie
1796 – Napoleon Bonaparte s-a însurat cu Josephine de Beauharnais.
Născuţi la 8 martie
1907 – Constantin Karamanlis, fost preşedinte al Greciei (m. 1998);
1956 – John Kapelos, actor.
Născuţi la 9 martie
1934 – Iuri Gagarin, cosmonaut (m. 1987);
1942 – Ion Caramitru, actor, regizor, preşedinte UNITER.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Asemănător oricărui început de anotimp şi de an, în ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice: “Dacă îngheaţă pământul spre ziuă, se zice că la toamnă nu vor fi brume, şi oamenii pot semăna păpuşoi (porumb) cât de târziu, că tot se vor coace foarte bine; iar dacă nu îngheaţă, apoi toamna pică bruma devreme, şi din cauza aceasta oamenii trebuie să semene păpuşoiul cât de devreme”; “Cum va fi timpul în ziua de Mucenici, aşa va fi toată primăvara”. Ziua scoaterii plugului în ţarină varia în raport cu latitudinea geografică de la sud la nord. Credinţa că începutul unei activităţi economice în ziua de Anul Nou agrar aduce spor şi belşug a stat la baza obiceiului de a scoate plugul în ţarină şi a trage, indiferent de condiţiile meteorologice, prima brazdă. Cu câteva zile înainte de 9 martie se ascuţeau şi se îndreptau fiarele plugului, se hrăneau bine animalele de tracţiune (boii), se încheiau înţelegeri între gospodari, numite tovărăşie sau simbrie, pentru a se ajuta la arat (la un plug din lemn se înjugau câte două-trei perechi de boi), se aştepta momentul în deplină curăţenie trupească şi sufletească. În dimineaţa zilei de 9 martie, zi de muncă şi de sărbătoare, abundau practicile cu rol purificator (afumarea cu tămâie şi stropirea cu apă a boilor înjugaţi la plug şi a gospodarului care ţinea coarnele plugului în mâini) şi fertilizator (aruncarea unui ou înaintea plugului de către gospodină). (Profesor Ion Ghinoiu)