Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stefan Iordache ar fi implinit astazi 71 de ani. Se nascuse in 1941, in Bucuresti, in cartierul Rahova. O zona care, pentru el, avea un farmec si o poezie aparte, cu oameni-personaje. Si mai avea ceva 'de mandrit' in el – partea olteneasca. Si mai avea si bucuria de a-si putea aminti de o copilarie fericita, neobisnuita pentru bucuresteni, pe care a trait-o la tara. Amintirile acestea erau pentru el o comoara care ii dadea forta.
'Spunea razand «sunt un baiat de cartier». Dar rar se poate vorbi insa despre atata noblete, despre poezia rafinata a mainilor, a corpului, despre tandretea ochilor, despre o inteligenta profunda. Ochii lui, mainile lui de neimaginat de frumoase, zambetul cald cand il dorea asa. Daca nu ii placea ceva sau cineva punea distanta de gheata.' (Marina Constantinescu)
A dat unicitate (in teatru si in film) unor personaje puternice: Arturo Ui, Titus Andronicus, Hamlet... Nu are rost sa facem o lista. Nu masuram nimic. Era o flacara, un reper pentru colegii sai. 'In generatia noastra, Stefan inseamna «tinerete fara batranete». (...) Cand il vezi pe scena sau ai norocul sa-i fii alaturi, te imbraca in aura lui. Te molipseste si te incarca libertatea sa creatoare.' (Vladimir Gaitan).
Muncea pana la perfectiune: 'Cand a venit la Craiova, toti s-au asteptat sa vada o mare vedeta. Or, el a muncit ca un student si a impus tuturor aceasta stare de studentie. Totala si fara menajamente.' (Tudor Gheorghe)
Stefan Iordache a avut in el acea picatura de divinitate care ii conferea forta si lumina de a fi un deschizator de drumuri sau, de ce nu, un inchizator de drumuri: nimeni nu mai poate fi ca el. 'Sunt constient ca noi, actorii, trebuie sa platim pentru acest joc permanent de-a viata si de-a moartea. Este ceva deasupra noastra. Cred ca Dumnezeu este in noi, in oameni. Deci poate fi si in mine', marturisea actorul. 'De cate ori il vad jucand pe Stefan Iordache sunt uimit. Actor nascut, nu facut. Daca ai avut norocul sa-l vezi, nu-l poti uita niciodata', a spus despre el maestrul Radu Beligan.
In el, arta a fost asezata de la inceput.
'Ma consider creator, nu interpret.' (Stefan Iordache)
'El a ajuns sa realizeze tot ce ne-am fi dorit cu totii. Nu pentru ca l-ar fi favorizat soarta, ci pentru ca a stiut sa faca o bijuterie din fiecare rol. Cand il privesc din sala, sunt mandra ca fac parte din «generatia Stefan Iordache».' (Alexandrina Halic)
Avea o mare stare de iubire. 'Cred in Dumnezeu. Iubesc animalele, deci cred in Dumnezeu. Iubesc florile care sunt de la Dumnezeu. Iubesc Vinul care este licoarea Domnului. Pomii sunt tot de la Dumnezeu si-i iubesc. Totul este legat de Dumnezeu.'
Mai spunea despre sine: 'Nimeni nu m-a putut tine vreodata-n haturi'.
Stefan Iordache facea parte dintre acei oameni pe care ii vezi o data si ti-e dor de ei toata viata. Pe sotia sa, pe doamna Michaela Tonitza-Iordache, aveam sa o cunosc, din pacate, in intimitatea durerii incomensurabile provocata de pierderea sotului sau (la 14 septembrie 2008). Am cunoscut-o in casuta lor din Gruiu, acolo unde fiecare fir de iarba, fiecare pomisor, fiecare centimetru de pamant, daca nu fusesera mangaiate de mana maestrului Stefan Iordache, fusesera alintate de privirea sa. Ore lungi ne-a povestit despre Stefan, ne-a aratat fotografii, ne-a aratat curtea si pisicile (rasfatatele lor).
Ce mult s-au iubit, s-au respectat, s-au ajutat... Asa ne povestea doamna Michaela. Pentru ca nu exista viata fara Cel mai iubit dintre pamanteni... a plecat grabita dupa el.
(n.r. – citatele au fost preluate din volumul 'Regele Scamator Stefan Iordache', de Ludmila Patlanjoglu)
