x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Străvechi practici de prezicere a vremii

Străvechi practici de prezicere a vremii

de Iulia Gorneanu    |    Luminita Ciobanu    |    18 Ian 2012   •   21:00
Străvechi practici de prezicere a vremii

Cum va fi vremea maine? Este o in­tre­bare simpla, al carei raspuns il aflam astazi fara sa depunem efort, ur­marind buletinele meteorologice rea­lizate de specialisti, prin interme­diul unor tehnologii performante. Ei bine, odinioara, taranii romani nu aveau astfel de privilegii, iar citirea semnelor cerului si cercetarea unor lucruri marunte. Totul era transmis de la o generatie la alta si se invata pe neas­teptate, inca din primii ani ai co­pi­lariei, odata cu deprinderea vorbi­rii. Semnele vremii sunt si astazi cu­nos­cute de batranii satelor care sunt cu bagare de seama la orisice ama­nunt din jur, fara sa aiba cunostinte de astronomie, fara sa consulte termo­metrul sau barometrul.

Simeon Florea Marian, unul dintre cei mai de seama folcloristi si etnografi romani, a consemnat in volumul "Sarbatorile la romani" repere importante legate de aceste randuieli deloc straine bunicilor nostri: "Pase­rile si insectele, patrupedele si reptilele, plantele si mineralele, soarele, luna si stelele, precum si multe alte semne de pe cer si de pe pamant, pe cari le observa romanul mai in fiecare zi peste an, sunt pentru dansul cele mai bune, mai sigure, mai acurate barometre. (…) Atata-i trebuie, nimic mai mult", pentru a profeti "umblarea timpului" de la un anotimp la altul, de la o zi la alta.

Asa cum spune si proverbul "ziua buna se cunoaste de dimineata", inca din zori taranii cerceteaza cerul pentru a cunoaste cum va fi vremea peste zi. "Daca soarele sau luna se vad imprejur cu un cerc stralucit, daca no­urii, la apus, au o coloare galbena, da­ca negura e deasa si intunecoasa, ur­meaza ploaie. Dupa roseata dimi­ne­tei urmeaza mai totdeauna vant cu ploaie", spune Simeon Florea Ma­ri­an, aratand ca atunci cand "soarele si luna stralucesc curat, daca seara spre rasarit se vede curcubeul, daca negura e albie si nourii au culoarea ro­zei, e buna seama, va fi vreme senina".

Florile au propriile semne, pe care noi rareori le sesizam. Se spune ca ziua ce urmeaza va fi senina daca mireasma florilor nu este puternica, in schimb, atunci cand mirosul lor devine puternic, greoi, ziua urma­toa­re va fi ploioasa.

Si pasarile prevestesc vreme rea sau buna. Atunci cand ciorile zboara pe sus, croncanind, vestesc zapada sau ploaie in functie de anotiomp. Vrabiile adunate la un loc, de parca ar sta la sfat, vestesc omat. De asemenea, vara, atunci cand randunelele zboara atingand pamantul din cand in cand, ciripind ascutit, vestesc ploi. Atunci cand iarna este grea si gerul este napraznic, cocosii anunta domo­li­rea frigului daca vor canta foarte mult peste zi.

Batranii sunt cu bagare de seama si la comportamentul animalelor din gospodarie, care dau semne despre schimbarile vremii. Mata prevesteste ninsoare si frig puternic atunci cand se furiseaza in casa si se asaza cu spatele spre soba, in timp ce oile, atunci cand sunt prea zburdalnice si se bat cap in cap, prevestesc furtuni.

Femeile, in vreme ce pregatesc mama­liga in vatra, observa schim­ba­rile timpului, in functie de felul in ca­re ard lemnele, daca sunt umede sau uscate, acest indicator fiind vala­bil si pentru sare. Chiar si focul are semnele lui, iar atunci cand valvataia se tot plimba pe oale, se spune ca vine furtuna.

Din batrani se mai zice ca atunci cand iarna este intrerupta de calduri, viscole si vanturi strasnice, recolta va fi putina, iar vara ce urmeaza, fri­gu­­roasa.

×
Subiecte în articol: traditii