Traditii - Astazi, sfintii 40 de mucenici din Sevastia

"Omul cand e beat se crede imparat"
- pentru cel care se crede mai mult decat este.

>"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

†) Sfintii 40 Mucenici din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian (Harti - dezlegare la lapte, branza si oua. Zi aliturgica)

Sf. Francisca Romana, calugarita; Grigore de Nyssa

Sf. 40 mucenici din Sebastia Aliluia Harti (lactate)

Au mai ramas 5 zile pana la inceputul Postului Sfintelor Pasti

Astazi sunt praznuiti Sfintii 40 Mucenici din Sevastia. Erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius. Refuzand sa se inchine idolilor, au fost intemnitati, batuti cu pietre si ademeniti cu daruri pentru a deveni pagani. In cele din urma, guvernatorul a poruncit sa fie aruncati in lacul inghetat al Sevastiei. In acea noapte, apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si astfel si-au dat sufletele.

In Romania

1880 - Legea pentru organizarea Dobrogei (modificata la 30.03.1886), care stipula o noua organizare a acestui teritoriu, reintegrat in granitele tarii in urma Razboiului de Independenta din

1877-1878 si a Tratatului de Pace de la Berlin (1878). Locuitorii Dobrogei - in majoritate turci si tatari - au primit cetatenia romana;

1885 - Premiera, la Bucuresti, a piesei "Ovidiu" de Vasile Alecsandri, in regia lui Grigore Manolescu, care a jucat rolul principal;

1945 - Restabilirea administratiei romanesti in Transilvania de Nord.

In lume

1959 - A fost creata celebra papusa Barbie;

2004 - Atac terorist intr-un restaurant din Istanbul. O persoana a fost ucisa si cinci ranite.

1454 - Amerigo Vespucci, navigator si cartograf; i-a fost atribuita descoperirea noului continent America (m. 1512);

1749 - S-a nascut Honor... Gabriel de Riqueti, conte de Mirabeau, om de stat care s-a remarcat in timpul Revolutiei Franceze (presedinte al Clubului Iacobinilor si al Adunarii Nationale) (m. 1791);

1934 - Iuri Gagarin, primul om care a zburat in Cosmos (mort intr-o catastrofa aviatica in 1968);

1943 - Celebrul sahist Bobby Ficher.

Astazi se implinesc 61 de ani de la stingerea din viata a lui Grigore Antipa, biolog roman. A pus bazele scolii romanesti de hidrobiologie si ihtiologie. A condus destinele Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti pentru mai bine de o jumatate de secol. Din 8 noiembrie 1893, sub directia sa, a inceput reorganizarea muzeului, care se muta intr-un local nou, adecvat, special construit in acest scop, aflat pe Soseaua Kisseleff (prima constructie din Romania destinata si dedicata unui muzeu). Antipa este considerat unul dintre creatorii muzeologiei moderne. Cu ocazia marcarii a 100 de ani de la fondarea muzeului, a 40 de ani de la numirea lui Antipa in functia de director al acestuia si a 25 de ani de la deschiderea Muzeului in cladirea din Kisseleff, la 23 mai 1933, regele Carol al II-lea a decis ca institutia sa poarte numele lui Grigore Antipa.

Ziua de astazi este denumita popular Mucenicii, Mosii de Martisor, Sfintisorii, Cap de Primavara sau Sambra Plugului. Pe stil vechi, ziua de 9 martie era hotar intre zilele aprige ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor. Peste aceasta zi s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: una precrestina, ultima zi a Babei Dochia, cand aceasta moare si se preface in stana de piatra, si alta crestina, prima zi a Mosilor jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar pentru dreapta lor credinta. Obiceiurile din ziua de Mucenici sunt: prepararea alimentelor rituale, numite Sfinti, Sfintisori, Bradosi; betia rituala, cand traditia sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 sau 44 de pahare cu vin; aprinderea focurilor de Mucenici prin curti si gradini, in fata caselor si in camp; purificarea oamenilor si a vitelor prin stropirea lor cu apa sfintita; protectia magica a caselor si anexelor gospodaresti prin inconjurarea lor cu cenusa provenita de la focurile aprinse de Mucenici; batutul pamantului cu maiurile pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii, asteptarea spiritelor mortilor cu scaune si mese intinse la focurile de Mucenici. Este un timp ritual extrem de favorabil pentru efectuarea observatiilor si previziunilor meteorologice, pentru aflarea norocului in noul an prin prepararea turtei de Mucenici. Se credea ca acum se prindeau cu usurinta vrajile si farmecele, ca mierea scoasa din stupi vindeca diferite boli. Sarbatoarea este cunoscuta sub diferite denumiri zonale, pretutindeni in Romania. (Profesor Ion Ghinoiu)