Vineri 1 februarie 2008

Este ziua 32 a anului

Au mai rămas 334 de zile

Este ziua 32 a anului

Au mai rămas 334 de zile

Ziua Intendenţei Militare

Soarele

Răsare la 7:35

Apune la 17:24

Luna

Răsare la 3:17

Apune la 11:45

Lună nouă 7 februarie

Primul pătrar (Luna în creştere) 14 februarie

Lună plină 21 februarie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 29 februarie

Vărsător (20 ian. – 18 feb.)

Proverbul zilei:

“La unul fără suflet, trebuie unul fără de lege”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Creştinii sărbătoresc astăzi Înainteprăznuirea Întâmpinării Domnului. După naşterea lui Iisus, Fecioara Maria a plecat la Ierusalim împreună cu Pruncul, pentru a-l duce în faţa Domnului. În templu, ea l-a întâlnit pe Simeon, i-a dat Pruncul în braţe şi a auzit toate profeţiile pe care  le-a făcut acesta. Tot astăzi este prăznuit Sfântul Mucenic Trifon, care a trăit pe vremea împărăţiei lui Gordian. Încă de mic, el a fost înzestrat cu darul de a face minuni şi a primit de la Duhul Sfânt harul tămăduirii. Pe vremea împăratului Deciu, mărturisind numele lui Hristos, a fost omorât.

Calendar creştin-ortodox

Înainte prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mucenic Trifon; Sf. Muceniţe Perpetua şi Felicitas

Calendar romano-catolic

Sf. Veridiana, fecioară

Calendar greco-catolic

Preserbarea Întâmpinării Domnului; Sf. Trifon, mucenic

S-a întâmplat azi

În România

1847 – Inaugurarea Teatrului Naţional de la Copou din Iaşi, cu reprezentaţia “Bătălia moldoveni­lor cu cavalerii teutoni la Marienburg”, tablou vivant de Gh. Asachi şi “Vicontele de Letorier”, vodevil de J. F. Bayard şi Ph. F. Dumanoir;

1861 – Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, întrunită la Sibiu, adoptă două rezoluţii privind recu­noaş­terea românilor “ca naţiune po­litică şi independentă faţă de celelalte naţiuni”, precum şi folosirea limbii române în viaţa publică ca limbă egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană; se întocmeşte un proiect de lege electorală (care prevede drept criterii pentru dreptul de vot în primul rând proprietatea de pământ, apoi venitul din comerţ, industrie sau capital etc.), care să contribuie la crearea unei reprezentanţe po­litice corespunzătoare numărului populaţiei naţionalităţilor din Transilvania.

În lume

1908 – Regele Carlos I al Portugaliei şi fiul său, prinţul Luis Filipe, sunt ucişi la Terreiro do Paco, Lisabona;

1918 – Rusia adoptă calendarul gregorian.

Născuţi la 1 februarie

1968 – Lisa Marie Presley, cântăreaţă şi actriţă;

1970 – Nico (Nicoleta Matei), interpretă.

Click istoric

Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea pictorului Ştefan Luchian. După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, pleacă la München, unde studiază un an la Academia de Arte Frumoase. Îşi continuă studiile la Aca­demia Julian din Paris. Reve­nit în ţară, ia parte la înfiinţarea societăţii artistice “Ileana” şi ex­pu­ne la societatea Tinerimea Ar­tistică, devenind unul din cei mai apreciaţi pictori în epocă. A fost în egală măsură peisagist, portretist, autor de compoziţie şi naturi stati­ce – îndeosebi flori. În 1915 ex­pu­ne pentru ultima oară opt lucrări la Expoziţia oficială. Încetează din viaţa în 1916. Este înmormântat la Cimitirul Bellu.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Trif, sărbătorit în calendarul popular pe data de 1 februarie, este mai mare peste omizi, lăcuste, viermi şi gândaci. De altfel, în Muscel acesta se numea şi Trifonul Viermilor. Activitatea practică obişnuită din această zi era sfinţirea apei la biserică, cu care se stropeau apoi pomii din livezi. Pentru că a fost un tânăr necuviincios care a speriat-o pe Maica Domnului în timp ce mergea, la 40 de zile de la naş­terea Pruncului Iisus, la biserică, a fost numit prin Bucovina şi Moldova Trif Nebunul.

Cu o zi înainte de Ziua Ursului se desfăşura, în unele aşezări din sudul României, un ceremonial bahic de origine tracică, numit Arezanul sau Gurbanul Viilor.

În dimineaţa zilei de 1 februarie, bărbaţii mergeau la plantaţiile de viţă de vie, de obicei în sănii trase de cai. Ajunşi în câmp, fiecare proprietar îşi tăia de la viţa sa câteva corzi cu care se încingea peste piept şi îşi făcea cununiţă pe cap şi cingătoare la brâu. Dezgropa apoi sticla sau plosca cu vin îngropată acolo toamna şi se întâlneau cu toţii în jurul focului aprins pe o înălţime. Acolo, în jurul flăcărilor, se mânca, se bea, se juca, se sărea peste foc şi se stropea vin peste jărăgaiul încins. Seara, bărbaţii se întorceau în sat cu făclii aprinse în mână şi continuau petrecerea pe grupe de familii. Aşa cum îi indică numele, Gurban, este posibil ca în vechime să se fi jertfit un animal, o oaie sau un berbec, din care se ospătau participanţii.(Profesor Ion Ghinoiu)