Vineri 11 ianuarie

Este ziua 11 a anului

Au mai rămas 354 de zile

Este ziua 11 a anului

Au mai rămas 354 de zile

Soarele

Răsare la 7:50

Apune la 16:56

Luna

Răsare la 9:37

Apune la 20:13

Primul pătrar (Luna în creştere) 17 ianuarie

Lună plină 24 ianuarie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 31 ianuarie

Lună nouă 7 februarie

Capricorn (21 dec. – 19 ian.)

Proverbul zilei:

“Când nu sunt ochi negri, săruţi şi albaştri”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Cuviosul părinte Teodosie era din Capadocia. A intrat în viaţa călugărească şi, luând haina aceasta, a pornit spre Ierusalim, când se adunase la Calcedon Sinodul al patrulea Ecumenic. Trecând prin Antiohia s-a dus la marele Simeon Stâlpnicul, de la care a deprins înclinarea spre viaţa cea îmbunătăţită şi care i-a prorocit că va fi păstor peste multe oi cuvântătoare. Apoi a sihăstrit lângă un oarecare Longhin în jurul Ierusalimului. În urmă s-a dus într-un munte, unde era o peşteră şi acolo a petrecut viaţă aleasă, ajungând la atâta înfrânare, încât timp de 50 de ani n-a gustat pâine, ci numai ierburi.  Făcându-se dascăl al multor ucenici, a adormit întru Domnul.

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Teodosie cel Mare, începătorul vieţii de obşte;

Cuv. Vitalie

Calendar romano-catolic

Sf. Honorata, fecioară; Sf. Teodosie, abate

Calendar greco-catolic

Sf. Teodosiu, călugăr

S-a întâmplat azi

În România

1838 – Violent cutremur de pământ, soldat în întreaga ţară, dar mai ales la Bucureşti cu pagube materiale, răniţi şi pierderi de vieţi omeneşti;

1925 – Apare ziarul Socialismul, organ al PSD, care la 5 februarie 1933 îşi reia denumirea de Lumea nouă (apare până în 1940);

1931 – Decret al guvernului Gh. Gh. Mironescu privind dizolvarea Gărzii de Fier; reînnoit în martie 1932 de guvernul Iorga-Argetoianu;

1985 – Intră în exploatare portul maritim Mangalia;

1990 – Se înfiinţează partidul Mişcarea Ecologistă din România, fiind după alegerile din 1990 al patrulea partid parlamentar, după FSN, PDAR şi PNŢCD. Primul preşedinte: Toma George Maiorescu. Şi-a încetat activitatea în 1998.

În lume

1922 – Este folosită pentru prima dată pe un pacient, insulina în tratarea diabetului;

1923 – Franţa şi Belgia ocupă zona Ruhr ca urmare a refuzului Germaniei de a plăti despăgubirile de război;

1962 – Erupţia vulcanului Huascaran în Peru; se înregistrează 4.000 de morţi.

Născuţi la 11 ianuarie

1968 – Titus Corlăţean, politician;

1971 – Mary J. Blige, inter-pretă.

Click istoric

Astăzi se împlinesc 196 de ani de la naşterea lui Carol Popp de Szathmáry. Pictor, fotograf, grafician şi primul fotograf de artă, a creat adevărate fotografii-document ale Bucureştiului. Şi-a început activitatea în 1853, în timpul războiului Crimeii. În primele luni ale anului 1854, artistul a avut inspiraţia de a-şi părăsi atelierul, mergând pe malul Dunării, unde se dădeau lupte, fotografiind fortificaţiile şi combatanţii. Aşa a devenit primul fotoreporter de război cunoscut. A participat la războiul de independenţă ca fotoreporter şi corespondent de război, reuşind să realizeze numeroase imagini din zona de operaţiuni militare. S-a stins din viaţă în 1887.

Credinţe populare, tradiţii, semne

În lumea celor vechi nu exista descoperire tehnologică mai importantă fără efecte în viaţa religioasă. Exemple convingătoare sunt cele două mari invenţii preistorice: pregătirea pâinii din aluat şi modelarea oalei din lut. În procesul transformării grâului în pâinea cea de toate zilele, adesea numită trupul Domnului sau cinstea mesei, pietrele de moară sunt altare de sacrificiu care sfarmă în faşă spiritul grâului. Între tehnica ceramică şi cea a panificaţiei sunt evidente paralelisme spirituale; eliberarea spiritului grâului din sămânţă şi a spiritului pământului din ţărână prin tăiere, zdrobire, pisare, râşnire, măcinare, adăugarea elementului germinal, apa, pentru obţinerea lutului şi aluatului, frământarea şi dospirea materiei în prefacere, lutul şi aluatul, modelarea chipurilor care, adesea, poartă nume de divinităţi; însufleţirea chipurilor neînsufleţite prin ardere sau coacere în cuptor; jertfa oalei şi colacului prin spargere sau rupere. Oala şi colacul, cele mai cunoscute pomeni împărţite de soţiile şi mamele noastre, sunt, prin incinerarea (coacerea) chipurilor modelate din lut şi aluat în cuptor, însufleţite. Dacă Dumnezeu a modelat din lut omul, femeia neolitică a modelat din lut oala şi din aluat pâinea şi colacul. Dumnezeu şi-a însufleţit creaţia suflând viaţă asupra ei, omul neolitic şi-a însufleţit chipurile din lut şi aluat arzându-le în cuptor. (Profesor Ion Ghinoiu)