Vineri 22 septembrie 2006

"Acolo unde e puterea, acolo e si dreptatea"

Fecioara (23 august - 22 septembrie)

Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi; Sf. Sfintit Mucenic Foca; Sf. Mucenic Isaac si Sf. Martin

Sf. Toma din Villanova, episcop; Sf. Mauriciu, mucenic

Sf. Foca, mucenic

Martirul Teodosie de la Brazi s-a nascut in tinutul Vrancei in secolul al XVII-lea. A fost numit staret al Manastirii Bogdana, episcop de Radauti (1670), de Roman (1671) si mitropolit al Moldovei (1674). Pentru ca a luat atitudine impotriva prigonirilor provocate de turci si de tatari, domnitorul Dumitrascu Voda l-a obligat sa se retraga din scaunul de mitropolit. S-a retras in sudul Moldovei si a reconstruit Schitul Brazi. In 1688 a fost chinuit din ordinul aceluiasi domnitor. In 1694, tatarii au atacat Schitul Brazi, cerandu-i sa le dea din odoarele bisericii. Teodosie a refuzat, iar tatarii i-au taiat capul.

In Romania

1857 - Incep lucrarile Adunarii ad-hoc a Moldovei, cu participarea a 34 de mari proprietari, 17 mici proprietari, 31 de deputati oraseni si 17 deputati tarani sub presedintia formala a mitropolitului si cea efectiva a vicepresedintelui, Costache Negri. Mihail Kogalniceanu prezinta (7 octombrie) un proiect de rezolutie care cuprindea "dorintele fundamentale" ale romanilor moldoveni;

1868 - Legea pentru construirea si exploatarea unei retele de cai ferate, care concesioneaza consortiului anglo-austriac, reprezentat de Offenheim, construirea liniei ferate Suceava - Roman, cu o ramificatie spre Botosani si alta spre Iasi;

1904 - ACR organizeaza prima cursa de automobile din Romania, pe distanta Bucuresti - Giurgiu si retur, care este castigata de G.V. Bibescu, acesta stabilind un record european (66,5 km/h).

In lume

1862 - Abraham Lincoln decreteaza sfarsitul sclaviei in statele din sudul SUA;

1975 - Sara Jane Moore incearca sa-l omoare pe presedintele Statelor Unite, Gerald Ford.

1920 - George Zarnea, medic si biolog;

1958 - Andrea Bocelli, tenor italian.

Daca ar fi trait, Alice Botez ar fi implinit astazi 92 de ani. Prozatoare interesanta si contradictorie, absolventa a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti, Alice Botez (1914-1985) a debutat publicistic in 1937. Intre 1940 si 1941 a sustinut cronica literara la Vremea. In 1979 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Despre proza ei au scris, de-a lungul vremii, S. Damian, Liviu Petrescu, Nicolae Manolescu etc. Alice Botez "prezinta in proza sa o fata dubla; este de observat astfel, pe de o parte, aspectul foarte sofisticat al acestei literaturi, mai cu seama sub aspectul tehnicilor narative. Scriitoarea arata o foarte vie receptivitate pentru experimentele si cautarile prozei moderne. Imaginatia scriitoarei ramane o imaginatie de tip romantic, fascinata inca de efectele specifice unei literaturi de la mijlocul veacului trecut (in special ale melodramei si ale romanului de senzatie). In majoritatea romanelor sale are tendinta de a structura naratiunea ca pe un scenariu mitologic, cu alte cuvinte de a construi actiunea ca pe o eterna repetitie sau reproducere a unui arhetip. Semnificative pentru romanciera sunt fie «tiparele vesnice», formele imuabile ale existentei, fie indivizibila si omogenizanta «substanta universala». Adica supraindividualul" (Liviu Petrescu, Dictionarul Scriitorilor Romani). S-a stins din viata in 1985.

Asemanator vetrei satului, mosia din jurul sau se stabilea dupa ritualuri consacrate. Principala grija a intemeietorilor era ocuparea unui teritoriu productiv suficient de mare pentru satisfacerea nevoilor de hrana, sa poata fi muncit si aparat de locuitorii satului. Documentele istorice consemneaza in anul 1411 "... si hotarul locului aceluia pustiu sa fie cat va putea sa stapaneasca din destul un sat". Adesea, marimea mosiei era egala cu suprafata ce o putea inconjura un om intr-o zi sau intr-o zi si o noapte, calare sau pe jos. O interesanta practica magica atestata in Oltenia era batutul toacei de lemn in centrul vetrei satului si extinderea mosiei pana in punctele unde nu se mai auzea glasul divin al acestui instrument preistoric. Se deduce de aici ca forma arhaica a hotarelor intersatesti era, conform propagarii concentrice a undelor sonore, rotunda. Spre deosebire de vetrele de sat care aveau suprafete relativ mici, usor de aparat, ca in versul popular: "Satul mic si rotocol,/ Ii dau repede ocol!", mosia se extindea atat cat era nevoie pentru araturi, pentru pasunatul turmelor de vite, pentru vanatoare si pescuit. Pana la inceputul secolului al XIX-lea, pamant de muncit era din destul, de unde si zicala "La Stirbei, ari unde vrei!". (Profesor Ion Ghinoiu)