Vineri 4 august 2006

Sfanta Mucenita Evdochia era romana crestina din partea rasaritului, din Anatolia. A fost luata in robie de Sapor, imparatul persilor, impreuna cu 9.000 de crestini, si a fost dusa in Persia. Acolo, ea a cunoscut credinta crestina pe langa ceilalti prizonieri. S-a inteleptit pe sine prin rugaciune si citirea dumnezeiestilor Scripturi, incat ii invata si indemna la rabdare si viata sfanta pe toti robii. Femeile persilor, afland de la robi despre ea, si ele o iubeau, intorcand astfel pe multe la cunostinta lui Dumnezeu. Pentru aceasta fiind parata, a fost in multe feluri si in multe randuri groaznic chinuita. Iar cea din urma data, vazand-o mai mult moarta si fara grai, i-au taiat capul.

Sfintii 7 tineri din Efes; Aducerea moastelor Cuv. Mucenite Evdochia

Sf. Ioan M. Vianney

Cei 7 Sf. tineri din Efes, mucenici; Aducerea moastelor Sf. Eudochia, mucenita; Sf. Ioan Maria Vianney

4 V Sfintii 7 tineri din Efes; Aducerea moastelor Cuv. Mucenite Evdochia
In a patra zi a Postului Adormirii Maicii Domnului, "Tipicul cel mare" si "Invatatura pentru posturi" din "Ceaslovul Mare" prescriu ajunare, pana la ceasul noualea. Ca vechime, Postul Adormirii Maicii Domnului este cel mai nou dintre cele patru posturi de durata. Originea lui trebuie pusa probabil prin secolul al V-lea, cand cultul Maicii Domnului a inceput a lua o dezvoltare mai mare si cand sarbatoarea Adormirii Ei a capatat o mai mare importanta.

"Averea nu are stapan"

In Romania 1435 - Ilia (Ilias) patrunde din Polonia si obtine la Podraga o victorie nedecisiva asupra fratelui sau Stefan al II-lea; se ajunge la un compromis: domn al Moldovei este recunoscut Ilia (Ilias), care ia partea de miazanoapte a tarii, cu Suceava si Iasii, iar lui Stefan al II-lea i se da partea de miazazi, care cuprindea orasele Vaslui, Barlad, Tecuci, Chilia si Cetatea Alba. Linia de despartire dintre cele doua stapaniri trecea pe la nord de Vaslui. Ca mostenitor era recunoscut Roman, fiul lui Ilia (Ilias). Cu toate aceste intelegeri, luptele dintre cele doua tabere vor continua; 1948 - Decret-lege pentru regimul general al cultelor religioase prin care se garanteaza tuturor cultelor religioase din Romania libertatea de a se organiza potrivit doctrinei, canoanelor, traditiei si randuielilor proprii. De asemenea, se prevede ca nici un cult religios si nici un reprezentant al unui cult nu vor putea intretine legaturi cu alte culte religioase, institutii sau persoane oficiale in afara tarii, decat cu aprobarea Ministerului Cultelor si prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Controlul cultelor de catre factorul politic devine astfel complet. Conform decretului, se desfiinteaza Inspectoratul Clerului Militar; preotii militari si episcopul Armatei, Partenie Ciopron, sunt trecuti in rezerva.

In lume 1578 - Batalia de la Al Kasr al Kebir (Maroc) dintre portughezi si maurii din Fez. In cursul luptei, regele Portugaliei a fost ucis. Profitand de aceasta, Spania va ocupa Portugalia in 1580 (pana in 1640), anexand si imperiul colonial al acesteia; 1693 - Monahul Dom Perignon a inventat sampania, bautura care a primit acest nume de la regiunea Champagne, din nordul Frantei.

1900 - Vasile Pavelcu, psiholog, membru al Academiei Romane (m. 1991);

1954 - Paul Daian, poet;

1960 - Jose Luis Rodríguez Zapatero, primul-ministru al Spaniei.

Ziua solara are doua miezuri (al zilei si al noptii) si doua hotare (rasaritul si apusul). In credinta populara, miezurile timpului diurn erau momente critice in derularea si implinirea vietii omului. La miezul sau puterea noptii, binele si raul se confruntau cu putere. Treptat, spatiul si timpul nocturn se purificau, iar fortele binelui atingeau puterea maxima la ivirea zorilor. Miezul noptii si rasaritul Soarelui erau insa momente opuse pentru implinirea sau anularea actelor magice. Miezurile noptii si zilei aveau insa si o valoare pozitiva: erau momente de odihna pentru astrii nemuritori, Soarele si Luna, si pentru oamenii de pe Pamant. Transportul pe cap al oalelor cu mancare si al vaselor cu apa a fost o practica straveche, specifica femeilor. Obiceiul a atras atentia lui Ovidiu, care, referindu-se la ocupatiile femeilor geto-dace, scria: "Femina pro lama cerialia murtera/ Suppsitoque graven vertice portat frangit aquam" (In loc sa teasa lana, femeile dace teseau mai ales canepa si inul, macinau bucatele si purtau pe cap vasul cu apa). Dupa doua milenii, romancele, mai ales cele din sud-vestul tarii, folosesc, in situatii speciale, aceeasi tehnica de transport ca stramoasele lor. Cu copilul, vasul sau donita cu apa purtate pe cap, cu corpul drept si cu privirea scrutand departarea, acestea au infatisarea unor statui care pastreaza ceva din demnitatea si nobletea inaintasilor. (Profesor Ion Ghinoiu)