Este ziua 35 a anului
Au mai ramas 330 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Vasul curat spune in ce maini a picat"
- arata harnicia omului. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sarbatorit astazi, Sfantul Isidor Pelusiotul s-a nascut intr-o familie de crestini egipteni. Era ruda cu Teofil si Chiril, arhiepiscopii Alexandriei. Aprofundandu-si cunostintele, a inceput sa scrie, lasand credinciosilor o serie de carti despre dreapta credinta. Sfantul Isidor si-a daruit averea si a mers apoi la asezarile monahicesti de pe muntele Pelusion, unde a devenit calugar. Primind harul lui Dumnezeu, sfantul a intarit pe cei ce savarseau fapte bune si i-a mustrat pe cei neascultatori, reusind sa ii intoarca pe multi la credinta cea dreapta. Mergand vestea despre intelepciunea sa, multime de oameni venea la el pentru a primi povete. Sfantul Isidor s-a savarsit din viata lumeasca la o varsta foarte inaintata.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume
|
NASCUTI LA 4 februarie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 4 februarie 1809 s-a nascut la Buzau poetul Vasile Carlova. Dupa moartea timpurie a parintilor, este crescut de o sora a mamei. Il va avea ca tovaras de invatatura pe viitorul poet Grigore Alexandrescu. A invatat limba greaca si limba franceza dar, dupa incercari de versificare in greceste, la staruinta lui Ion Voinescu, va scrie poezii in limba romana. In 1827 scrie "Pastorul intristat", poezie publicata in Curierul Romanesc"(la 8 mai 1830) de I. Heliade Radulescu. In 1828 scrie "Ruinurile Targovistei", tiparita la 20 martie 1830, in aceeasi gazeta, cu o prezentare a lui Heliade Radulescu, care ii menea un stralucit viitor literar: "Geniul sau cel poetic fagaduieste mult pentru limba romaneasca, cea atat de frumoasa subt pana lui". In 1828 scrie poezia "Rugaciune", publicata postum. In 1831 poetul moare, in urma unei boli infectioase. A fost ingropat in curtea Bisericii Madona Dudu din Craiova.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Denumirea populara a lunii Februarie, Faur, este legata de mesterii fauri, lucratori ai fierului, care pregateau uneltele de munca, ascuteau sau confectionau fiarele sau cutitele de plug inainte de deschiderea sezonului agrar. Faur, pentru ca are numai 28 de zile, in anii bisecti 29, este considerat fratele cel mic al celorlalte luni ale anului. Timpul reflecta capriciile copilului Faur: cand rade si zambeste e frumos, cand plange bate viscolul, cand e suparat da ger de crapa pietrele. El intra in conflict cu Martie, care, dupa ce i-a cerut cateva zile friguroase pentru a-i strica florile fratelui Prier, refuza sa i le mai inapoieze. Asa explica poporul numarul mai mic de zile ale lunii februarie si timpul capricios de la inceputul lunii Martie, cand cei doi frati s-ar lupta pentru zilele imprumutate.
In cursul lunii Februarie se incheiau sezatorile si, impreuna cu acestea, distractiile tinerilor din serile si noptile lungi de iarna. Apropierea sezonului agrar aducea in prim plan preocuparile de ordin economic: ingrijirea atenta a vitelor de munca, repararea uneltelor, pregatirea semintelor pentru semanat etc. Linistea si odihna in sat erau impuse de Caii lui Santoader, feciori voinici si frumosi, dar cu coada de cal in pantaloni si cu copite in opinci. Acestia intrau in sezatoare, casa unde se intalneau fetele cu baietii, luau fetele la joc, zburau cu ele in inaltul cerului, de unde le lasa sa cada pe pamant. (Profesor Ion Ghinoiu) |