Vrăji şi descântece în Vinerea Sântoaderului

Incepand cu ziua de marti, dupa apusul soarelui, Santoa­der a pus stapanire pe lume pret de mai multe zile. Vremea Caslegilor aducatoare de voie buna a trecut, a trecut si Saptamana Nebunilor, noptile sunt tot mai scurte, iar tinerii trebuie sa se odihneasca pentru a putea lucra pamantul. A venit timpul aratului, si pentru asta petrece­rile si sezatorile iernii ar trebui uitate. Daca nu se intampla asa, Santoader si alaiul lui aduc ordinea in comunitate, merg prin casele unde se tin sezatori, iau fetele la joc, apoi zboara cu ele in vazduh si le arunca de acolo pe pamant. Spirit demoniac, restrictiv si agresiv Santoader isi trimite sapte nopti la rand herghelia sa nevazuta la casele in care fetele si femeile nu-l cinstesc cum se cuvine, spre a le pedepsi cu cruzime. Jumatate oameni, jumatate cai, Santoaderii pot fi alungati doar cu vraji. Fetele fac farmece pentru a-i indeparta, intorc toate vasele din casa si cer ajutorul painii-rugaciune, rostind in soapta toate chinurile graului de la germinare pana la transformarea lui in aliment sacral.

Pentru a scapa de vizitele nocturne ale Santoade­rilor, oamenii trebuie sa indeplineasca peste zi o serie de sar­cini impuse de patronul lor. Barbatii trebuie sa tesale caii, sa-i hraneasca si sa-i impodobeasca, spre a-i feri de deochi, cu ciucuri rosii, iar femeile isi incep ziua cu spalatul ritual al parului. Apoi merg in grajd, ating coama calului pentru a avea si ele parul viguros, lung si matasos, rostind o invocare magica a Santoaderului ("Toadere, Santoadere!/ Da cosite fetelor/ Cat cozile iepelor").

Ieri a fost Joia Iepelor, zi nefasta, care presupune interdictii stricte de munca: (nu se "impunge cu acul", nu se toarce, nu se tese, nu se sapa, nu se ating obiecte ascutite) si care se tine pentru asigurarea sanatatii animalelor, in special a cailor. Astazi e "Vinerea Santoaderului", urmand ca maine sa-si intre in drepturi cel mai pe­r­i­culos, mai aprig si mai razbunator dintre aceste re­prezentari hipomorfe. Taranii ii spun "Santoaderul cel Mare" sau "Santoaderul cel Schiop", si cred ca ar fi condu­catorul lor.

De Vinerea Santoaderului, taranii dau sare descantata animalelor pentru a fi protejate peste an, iar fetele tinere aduc ofranda popelnicului, planta folosita in diverse ritualuri magice. Inainte de rasaritul soarelui, fetele merg in padure cu paine, sare si oua, scot radacina de popelnic si, in locul ei, pun darurile rituale, rostind descantecul: "Popelnice, Popelnice,/ Eu iti dau pita si oua,/ Tu sa-mi dai cosita noua./ Eu iti dau pita cu sare,/ Tu sa-mi dai cosita mare". Radacina de popelnic se fierbe, iar apa se foloseste la spalatul parului. Plantele folosite pentru spalarea rituala a parului difera in functie de zona, prin­tre acestea numarandu-se navalnicul, urzica, floarea de corn, iedera, cimbrisorul, iarba mare sau iarba vantului.

Pana la inceputul secolului al XX-lea, potrivit insemnarilor lui Simion Florea Marian, taranii cunosteau si alte remedii magice pentru frumusete si sanatate, pe care le puneau in practica in acest interval de timp festiv. "Dupa ce s-au laut (spalat) si s-au pieptanat, barbatii isi rateaza pletele (…), iar femeile isi rateaza putin varful cozilor si apoi, luand parul retezat, il duc si il pun intr-o scorbura de rachita zicand: Toadere, Santoadere/ Na-ti parul meu/ Si da-mi coama calului tau! Aceasta o fac anume ca sa le creasca parul ca rachita de repede si sa nu-i doara capul peste an."

Citește pe Antena3.ro

Un criminal din SUA s-a supărat că autoritățile au decis să-l execute chiar de ziua lui. Pentru ultima masă a comandat un festin