x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Diploma din Romănia, aur la Chişinău

0
Autor: Irina Munteanu 06 Iul 2007 - 00:00
Diploma din Romănia, aur la Chişinău
Vezi galeria foto


Au făcut studiile in Romănia, dar nu au rămas la noi, deşi cel puţin o dată le-a trecut prin cap să nu se mai intoarcă acasă. Datorită studiilor au avansat aici intr-un an căt alţii din ţările dezvoltate in zece. Cu toate astea, pentru unii dintre tinerii moldoveni absolvenţi in ţara noastră, alegerea de a se intoarce in Republica Moldova s-a dovedit una inţeleaptă. Â



Au făcut studiile in Romănia, dar nu au rămas acolo, deşi cel puţin o dată găndul le-a trecut prin cap. Pentru unii dintre ei, alegerea de a se intoarce in Republica Moldova s-a dovedit una inţeleaptă. Datorită studiilor au avansat aici intr-un an căţi alţii din ţările dezvoltate in zece. Unii incă visează să plece intr-o zi spre Vest.


"S-ar putea să fi greşit intorcăndu-mă in Moldova, dar regretele nu-şi au rostul. Pe atunci eram mai tănăr, mai romantic şi mă credeam in stare să răstorn munţii. Din păcate, cotidianul basarabean s-a arătat niţel mai crud decăt mi-l inchipuiam din capitala vechii Moldove", mărturiseşte Igor Burciu, 33 de ani, redactor-şef adjunct la ziarul Flux. "Am avut oferte să rămăn la Iaşi, unde am terminat Facultatea de Istorie şi masteratul, să imi susţin teza de doctorat. Am venit insă la Chişinău cu găndul să mă fac jurnalist şi să mă reintorc căndva in Romănia cu Basarabia in cărcă. Ea s-a dovedit insă a fi o povară mult prea grea pentru un tănăr naiv, dar plin de bune intenţii." El spune că oamenii care şi-au făcut studiile in Romănia sunt priviţi mai bine, datorită calificării superioare pe care o căştigă in instituţiile romăneşti de invăţămănt, şi preferaţi, de multe ori, chiar şi de angajatorii ruşi din Chişinău.


Valentina Basiul, reporter la ziarul Timpul, a studiat la Bucureşti, la Facultatea de Jurnalism, apoi a făcut un masterat in jurnalism in Moldova. "M-am intors pentru că am considerat că sunt mai utilă aici. E vorba despre patriotism, nu despre moldovenism primitiv", ţine ea să precizeze. "Dar cănd te-apucă fericirea pe aici, regreţi că n-ai rămas in Romănia." Acolo ar fi căştigat mai bine şi ar fi putut să-şi facă meseria la alte standarde. Acum are un salariu de 200 de dolari, "de ajuns căt să trăieşti la Chişinău". Doi dintre colegii ei de la ziar s-au reorientat către proiecte internaţionale, cu salarii neimpozabile care ajung la 600 de euro.


SUCCES. Tiberiu Scutaru, care a studiat Ştiinţele Politice la Universitatea din Bucureşti, ne-a explicat ce inseamnă "moldovenismul primitiv", un mod de găndire pe care nu il agreează: "Adică eu sunt moldovean, şi-s bun la suflet, şi-s muncitor şi n-am nevoie de nimeni şi nimica". Spune că recunoaşte acest mod de găndire şi la unii dintre studenţii săi. Tiberiu este lector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, o instituţie de invăţămănt particulară. Ţine cursuri de marketing şi de tranzacţii internaţionale in limba engleză, pe care le consideră un fel de hobby, din cauza salariului mic pe care il primeşte. A fost implicat şi intr-un proiect al Institutului de Politici Publice, referitor la reforma controlului graniţelor.


Tiberiu are 26 de ani şi este un om implinit. După un masterat in Danemarca, a revenit in Republica Moldova cu un CV impresionant pentru o piaţă de muncă in formare. El recunoaşte că a preferat varianta intoarcerii, pentru că in alte ţări ar fi avut nevoie de experienţă pentru a se angaja: "In Moldova poţi să pui la CV in scurt timp multe lucruri sclipitoare". Acum este angajat al Société Générale şi a lucrat la preluarea Mobiasbancă, o bancă locală, de către SG. "Am fost implicat in traducere, am văzut procesul de la inceput. Ca să faci asta afară ai nevoie de o experienţă de cel puţin cinci-şase ani. Acum lucrez cu fondurile care vin de la BERD, de la Banca Mării Negre. Toate documentele trec prin Direcţia in cadrul căreia lucrez. Peste hotare mi-ar fi luat vreo patru ani să ajung să fac asta." Are un salariu de trei ori mai mare decăt cel mediu, dar de şapte ori mai mic faţă de Danemarca. "Eu pierd bani dacă rămăn."


Pentru el ar fi fost foarte greu să rămănă in Romănia. Unul dintre impedimente ar fi fost accentul său moldovenesc, pe care nu a reuşit să-l schimbe in anii de stat in Romănia pentru simplul motiv că a făcut facultatea in limba engleză. "Cu accentul ăsta pronunţat mi-ar fi luat mult timp să am un job OK in Romănia. In plus, pentru că nu am cetăţenie, aş fi avut nevoie de permis de muncă. Şi nu vreau să ajung, cu studiile mele, să lucrez in construcţii." Oricum, in momentul in care se va decide să părăsească Moldova se va indrepta spre Anglia, Irlanda sau America: "Cred că astea sunt destinaţiile dorite de toţi".


VISĂND LA ROMĂNIA. Cănd Ion Marandici şi-a părăsit ţara pentru a merge la liceu, la "Spiru Haret", in Bucureşti, diferenţele dintre cele două ţări erau nesemnificative, zice el. Nu stătea Romănia mai bine nici la capitolul economic sau politic, in Republica Moldova nu ajunseseră la putere comuniştii. "Poate era totuşi o diferenţă de ordin cultural, şi ăsta ar fi fost singurul motiv pentru care aş fi rămas." Işi aminteşte din perioada liceului că accentul lui plăcea fetelor, dar nu şi băieţilor, şi că bucureştenii vorbeau de "moldoveni" cu sens peiorativ. Prin ultimii ani de facultate (Ştiinţe Politice, secţia engleză, la Universitatea din Bucureşti), a inceput să-şi facă planuri. Şi-a dat seama că faptul că nu are cetăţenia romănă e un dezavantaj, in plus voia să-şi continue studiile peste hotare, aşa că a făcut un masterat in limba germană in Bulgaria şi in Germania. O vreme a lucrat in Romănia la o companie de sondare a opiniei publice, dar angajatorului nu-i convenea să-i plătească pentru permisul de muncă şi căştiga mai puţin decăt un romăn angajat pe acelaşi post. Ion e "in dubii" şi in acest moment, după ce a obţinut cetăţenia romănă: "Acum, diferenţa dintre cele două ţări mi se pare mare, iar Romănia e mult mai atractivă". In plus, in Republica Moldova există un proiect de lege conform căruia cei care au dublă cetăţenie nu vor avea acces la funcţiile publice. Ion a predat şi el un an la Universitatea de Stat "Drepturile omului", "Introducere in Teoria Relaţiilor Internaţionale" şi "Cooperare regională in sud-estul Europei", dar şi-a dat seama că pierdea prea mult timp cu pregătirea orelor in comparaţie cu căt era remunerat.


Acum este editor al portalului www.europa.md, un proiect sponsorizat de Fundaţia Soros. "Fac la acest portal un jurnalism care cuprinde totul: şi economicul, şi politicul, şi socialul." La acelaşi site lucrează şi Alexandru Leşanu, absolvent de facultate de litere la Galaţi, oraş pe care il urăşte. Căminul in care a fost cazat, o fostă morgă, incă ii mai băntuie visele. A făcut un master la Chişinău, dar nu din prea mare drag de carte, ci ca să scape de armată. Şi-ar fi dorit să rămănă in Romănia, dar numai nu in Galaţi, oraş prea puţin amuzant pentru gustul lui.


Atraşi de burse şi de posibilitatea de a vedea şi altă parte de lume, mulţi moldoveni au trecut Prutul cu un sac de speranţe. Cei mai pragmatici şi-au dat seama că tocmai tărămul moldovean in plină mişcare era un sol mai fertil pentru propria evoluţie decăt cel romănesc. Acum, dacă se găndesc să emigreze, se uită mai departe, spre America. Pentru cei mai puţini norocoşi insă, Romănia, membră a Uniunii Europene, e şi ea un mic Eldorado.

Citeşte mai multe despre:   romania,   moldova,   caravana jurnalul 2007

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de