CFR şi-a luat bolid pentru hârtoape

Ministerul Transporturilor va cheltui 6,5 milioane de euro pentru achiziţia a trei trenuri de viteză care pot circula cu 200 de km/oră. Primul dintre trenuri a fost cumpărat deja, deşi starea jalnică a infrastructurii feroviare nu va permite "bolidului" să circule la capacitatea la care a fost proiectat.

CFR Călători a plătit 2 milioane de euro pentru o locomotivă electrică ce poate circula cu viteza de 200 de kilometri pe oră. Vestea-i bună, nimic de zis, însă într-o ţară în care infrastructura feroviară este făcută pentru aşa ceva. În România, trenurile nu pot circula nici măcar cu viteza minimă stabilită de legislaţia europeană. O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, CFR Infrastructură trebuie să asigure o viteză minimă de 160 km/oră pentrru trenurile de călători şi de 120 km/oră pentru cele care transportă marfă pe Coridoarele Pan Europene IV şi IX.

Acest obiectiv este foarte greu de atins. Singura linie feroviară de la noi din ţară unde se poate circula în prezent cu viteza de 200 de km/h este Centrul de Testări de la Făurei, care aparţine Autorităţii Feroviare Române.

Trenul ar trebui să circule pe ruta Bucureşti - Constanţa, însă lucrările de modernizare a liniei de cale ferată sunt întârziate cu şase luni, din cauza lipsei fondurilor. Lucrările vor fi finalizate în august 2010, a declarat subsecretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Constantin Axinia. Ministerul are datorii către firmele care lucrează pe tronsonul Bucureşti - Constanţa, parte a Coridorului IV de Transport Pan European, de 32,6 milioane de euro, reprezentând facturi scadente în septembrie.

"Companiile ne-au notificat că vor încetini ritmul lucrărilor din cauza întârzierilor la plată", a spus Axinia. Pentru cealaltă secţiune a Coridorului IV Pan European, respectiv Braşov - Simeria - Curtici, modernizarea va costa 3,1 miliarde de euro, fondurile fiind alocate de la UE, bugetul de stat şi un credit de la Banca Europeană de Investiţii.

Totuşi de ce s-a achiziţionat deja trenul de viteză. Explicaţia celor de la Transporturi este că "achiziţionarea locomotivei electrice face parte din acordul cadru de 28,18 milioane de lei, care prevedea cumpărarea a trei astfel de locomotive într-un interval de doi ani, cu finanţare de la bugetul de stat". Cu alte cuvinte: avem bani, haide să îi cheltuim. Locomotiva a fost cumpărată de la firma românească Softronic din Craiova.

DEZASTRU ÎN INFRASTRUCTURĂ
La peste 5.000 de kilometri, respectiv 38% din totalul reţelei feroviare, termenul-limită la care trebuiau făcute reparaţii capitale a fost depăşit, potrivit datelor furnizate de Federaţia Mecanicilor de Locomotivă. În aceeaşi situaţie sunt aproape 11.000 de poduri şi podeţe, care reprezintă 61% din total şi aproximativ 90% din instalaţiile fixe de tracţiune şi de centralizare electrodinamică. Iar problemele nu se opresc aici. În ultimii şapte ani, lungimea totală a reţelei de cale ferată s-a micşorat cu 645 de kilometri, ajungând la 20.385 de kilometri. Numărul aparatelor de cale care controlează macazul a scăzut de la 30.242 de aparate în 2001 la 27.367 în prezent.

Pe reţeaua CFR există 18.170 de poduri şi podeţe, din care 3.235, respectiv 17,8%, au durata de viaţă expirată, iar 10.998, circa 61%, sunt scadente la reparaţii pentru readucerea în parametrii iniţiali de funcţionare. Din totalul celor scadente la reparaţii, 1.112 necesită reparaţii de primă urgenţă, iar alte 209 necesită refacerea integrală. Din cele 170 de tunele existente, circa 40% sunt scadente la reparaţii capitale.

PUNCTE PERICULOASE
Pe întreaga reţea există 1.054 de puncte periculoase, din care 319 sunt de categoria I, cele mai periculoase, iar din acestea 119 se află pe linii magistrale şi principale. În prezent există peste 370 de restricţii de viteză, în creştere faţă de 245 de restricţii în 2001. Şi aşa cum ne-am obişnuit deja, majoritatea restricţiilor nu au acoperire în timp de mers, ceea ce face ca multe trenuri să înregistreze întârzieri foarte mari. Majoritatea macazurilor din staţiile dotate cu instalaţii de centralizare electrodinamică au durata normală de funcţionare depăşită sau sunt scadente la reparaţie capitală.




Astfel, din 16.056 de macazuri existente în 634 de staţii, 15.346 de macaze, adică 96%, au durata normală de funcţionare depăşită sau sunt scadente la reparaţie capitală. Din cei 10.407 km de linie de contact din linia curentă, staţii şi tunele, 8.981 km, adică 86,3%, sunt cu termenul de reparaţie capitală depăşit.

ACCIDENTE PE BANDĂ RULANTĂ
Cu o aşa infrastructură nu este de mirare că accidentele se ţin lanţ. România este ţara unde s-a reuşit performanţa să se înregistreze trei accidente feroviare în mai puţin de 24 de ore, la data de 22 septembrie. Din fericire, nu au fost înregistrate victime omeneşti, însă pagubele materiale au fost de peste 5 milioane de euro, la prima vedere. Tot la noi în ţară, la data de 14 august, în judeţul Iaşi, un tren s-a ciocnit de un microbuz, în apropiere de comuna Scânteia.

În urma incidentului, 13 persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte trei persoane au ajuns la spital. Acesta este unul dintre cele mai cumplite accidente feroviare produse în România.
Anul trecut, în apropiere de Valea Călugărească, un tren a deraiat. În urma accidentului, o tânără de 17 ani din Focşani a murit, iar alţi patru pasageri au fost răniţi.

DISPONIBILIZĂRI MASIVE LA CFR
Haosul din infrastructură se transmite şi la nivel de personal. Peste 10.300 de angajaţi vor fi concediaţi de la companiile din sectorul feroviar, conform unui proiect de ordonanţă elaborat de Ministerul Transporturilor. Astfel, de la CFR Marfă vor fi disponibilizate 6.700 de persoane, de la CFR Călători - 1.032, de la Reparaţii Vagoane - 800 de salariaţi etc. De aceste măsuri sociale vor beneficia însă numai persoanele care au încheiat contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu cel puţin 12 luni înainte de data concedierii.

"Dacă acest proiect va fi aprobat, şi astfel 10.300 de salariaţi vor rămâne fără serviciu, sindicaliştii vor declanşa greva generală pe termen nelimitat", a spus Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă. Concedierea angajaţilor din sectorul feroviar va creşte cheltuielile bugetare aferente fondului de şomaj cu 55,3 milioane de lei în 2009, cu 168,5 milioane de lei în 2010 şi cu 135,2 milioane de lei în 2011.


Un an de întârzieri în doar trei luni
Nenumăratele restricţii de viteză impuse de infrastructura feroviară, cauzele externe sistemului feroviar şi defecţiunile locomotivelor sau vagoanelor au determinat în primele trei luni ale anului întârzieri de sute de mii de minute la trenurile de călători. "CFR Călători pune în circulaţie zilnic în medie 1.560 de trenuri de călători care parcurg cumulat aproximativ 176.000 de kilometri.

Timpul total de circulaţie zilnică a trenurilor de călători este în medie de 240.000 de minute. Raportat la aceste valori, se înregistrează o întârziere medie zilnică de aproximativ 5.000 de minute, rezultând o medie de 3,2 minute de întârziere tren", potrivit CFR Călători. Astfel, în primele 90 de zile ale anului, cele 1.560 de trenuri de călători care au înregistrat zilnic întârzieri în medie de 5.000 de minte au cumulat un total de 450.000 de minute întârzieri. Ceea ce înseamnă 7.500 de ore sau 312,5 zile.

Adică, aproape un an de întârzieri cumulat în primele trei luni ale anului. "Ceea ce se întâmpla în zilele noastre cu transportul feroviar este de neconceput. Unele trenuri sunt mizerabile, întârzierile sunt din ce în ce mai mari, iar dacă faci o comparaţie calitate/preţ, tarifele percepute pentru serviciile prestate sunt foarte mari. Per ansamblu, imaginea proastă a transportului feroviar determină tot mai multe persoane să folosească maşina proprie. Acest lucru duce la aglomerările din trafic şi la poluare mai mare", ne-a explicat Mariana Avram, fost salariat al CFR.