Am pornit croaziera noastra pe Dunare, in miezul unei toamne lungi si frumoase, dintr-un paradis: Delta Dunarii. Ne-am incheiat calatoria cand a cazut prima zapada, tot intr-un paradis: Parcul Natural Portile de Fier.
E greu sa descrii intr-un spatiu atat de restrans minunatiile care fac faima Parcului Natural Portile de Fier. In memoria noastra se fac fel de fel de conexiuni. De pilda, la plecarea din Delta am lasat in Padurea Caraorman giganticul vultur codalb, iar in defileul Dunarii, la Cazane, am gasit pe crestele Muntilor Locvei replica montana a acestuia - maiestuoasa acvila. Am lasat smochinii cu fructele rascoapte la Sfantu Gheorghe si am gasit smochinii cu fructele inca verzi la Bazias... Pentru a iesi din impas, am apelat la administratia parcului, de la Orsova, care ne-a ajutat sa facem "o sinteza".
CEL MAI GRANDIOS DEFILEU DIN EUROPA
|
Parcul Natural Portile de Fier este o rezervatie imensa, care se intinde pe 115.655 de hectare. Limita sudica este marcata de senalul navigabil al Dunarii intre confluenta cu Raul Nera - la vest, si in amonte de localitatea Schela Cladovei - la est. Limita nordica porneste de la sud de localitatea Socol si urmareste in mare parte cumpana de ape a afluentilor directi ai Dunarii,
ce izvorasc din Muntii Locvei
si Almajului. La est de Raul Cerna, limita nordica se continua la nord de localitatea Bahna si la vest de localitatile Breznita-Ocol si Schela Cladovei. Parcul concentreaza intreaga structura
geologica a Carpatilor de Sud, creand o diversitate extraordinara a reliefului si a peisajelor. Este un adevarat atlas geologic in aer liber. Pe partea stanga a Dunarii se ridica Muntii Locvei, Muntii Almajului, Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti. Altitudinea maxima in parc este de 968 de metri si este atinsa de Varful Teiul Mosului din Muntii Almajului. Dunarea formeaza aici cel mai lung si mai spectaculos defileu din Europa, avand o lungime de 134 km. Cea mai
frumoasa parte a defileului
este zona Cazanelor.
|