Documentele Revoluţiei

Incepănd de astăzi, publicăm in serial documente semnificative ale lui Decembrie ’89. Unele sunt inedite, altele au fost uitate. După 18 ani, aceste documente pun intr-o lumină mai clară fapte majore ale Revoluţiei. In numărul de azi citiţi cele trei proclamaţii ale Revoluţiei: de la Iaşi, Timişoara şi Bucureşti.Â

Incepănd de astăzi, publicăm in serial documente semnificative pentru Decembrie ’89. Unele sunt inedite, altele au fost uitate. După 18 ani, aceste documente pun intr-o lumină mai clară fapte majore ale Revoluţiei.


Regimul documentelor folosite de istorici pentru analiza evenimentelor din decembrie 1989 este unul special. Marea majoritate a intrat mai intăi in posesia unor redacţii de ziare, fără a se putea efectua o verificare a autenticităţii. Pe de altă parte, ele nu au fost contestate, dezbaterile publice asupra conţinutului lor purtăndu-se in primul rănd in jurul felului cum au fost interpretate de jurnalişti şi politicieni. Comisia guvernamentală iniţiată de Petre Roman in 1990 şi Comisia senatorială pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 au acumulat documente in două faze distincte:


Comisia Roman a reuşit să colecteze documente autentice, in principal acte emise de unităţile militare din Timişoara şi din judeţul Timiş, care, aduse la Bucureşti, au fost predate Ministerului Apărării Naţionale. Intrucăt aceste documente atestau identitatea unităţilor şi comandanţilor militari autori ai represiunii, ele au fost trecute in arhivă sub regimul secretului de stat, iar Comisia a fost desfiinţată. Prezenţa unor jurnalişti şi reprezentanţi ai revoluţionarilor timişoreni in Comisie a permis copierea unora dintre documente şi publicarea lor ulterioară, cum este cazul ordinului ministrului Apărării de la 17 decembrie 1989.

Comisia senatorială a avut un caracter preponderent politic, membrii săi fiind interesaţi să incrimineze sau să ascundă faptele cu ajutorul documentelor trimise de diferite instituţii implicate. Există suficiente mărturii calificate (de regulă ofiţeri superiori ai Armatei), că, după desfiinţarea Comisiei Roman, MApN a operat distrugeri, rescrieri şi secretizări ale documentelor, pentru a evita inculparea unor cadre implicate in represiune. Publicarea unora dintre ele de către membri ai Comisiei s-a făcut selectiv, inclusiv cu date falsificate sau cu interpretări politizate.


Documentele pe care le publicăm aici se inscriu pe o cronologie stabilită prin cercetare istorică fundamentală, sprijinită pe verificarea surselor, a provenienţei şi autenticităţii textelor. Ele reprezintă suportul informaţional suficient pentru identificarea inceputului fenomenului revoluţionar la Iaşi, dar şi pentru reconstituirea condiţiilor in care s-a produs răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu şi preluarea puterii de către CFSN, furnizănd inclusiv detalii asupra loviturii militare iniţiate de gen. Stănculescu in clădirea CC al PCR, asupra mesajelor cu impact acţional transmise prin Televiziune şi a actelor emise in vederea judecării şi execuţiei cuplului Ceauşescu. Telegramele MApN şi radiograma MAI, recunoscute şi autentificate de emitenţii lor, certifică decizia de abandonare a lui Nicolae Ceauşescu cu multe ore inainte de evacuarea sa din clădirea CC al PCR, iar alte documente certifică existenţa denumirii de Front al Salvării Naţionale inainte de 22 decembrie 1989.

Prima proclamaţie a Revoluţiei

Proclamaţia Frontului Popular Romăn de la Iaşi de la 10 decembrie 1989, semnată iniţial (la 28 noiembrie 1989) Frontul de Salvare Naţională. Documentul iniţial, pe care il publicăm aici, conţinea informaţia eronată că demonstraţia de protest va avea loc la 16 decembrie. Pentru a corecta această eroare, liderii Frontului Popular Romăn de la Iaşi au difuzat un manifest-fluturaş prin care manifestaţia era convocată la 14 decembrie 1989, in Piaţa Unirii.


Chemare către toţi romănii de bunăcredinţă

A sosit ceasul descătuşării noastre.

Să punem capăt foamei, frigului, fricii şi intunericului care ne stăpăneşte de 25 de ani.

Să punem capăt terorii dezlănţuite de dictatura ceauşistă care a adus poporul intreg in pragul desnădejdii.

Am rămas ultima ţară din Europa in care mai persistă coşmarul stalinist amplificat de o conducere incompetentă şi răuvoitoare.
Să arătăm că noi, cei din urmă, vom fi cei dintăi.

Stă in puterea noastră şi numai a noastră să ne eliberăm de cel mai odios jug pe care l-a avut vreodată ţara noastră.

Pentru aceasta chemăm toţi cetăţenii de bunăcredinţă sămbătă, 16 decembrie, ora 18:00, la demonstraţia de protest care va avea loc in Piaţa Unirii.

Dorim ca demonstraţia să se desfăşoare intr-o tăcere deplină, iar la ora 19:00 să pornim cu toţii către Piaţa Palatului Culturii, unde va avea loc sfărşitul demonstraţiei, urmănd să ne intălnim sămbătă, 23 decembrie, la aceeaşi oră, in acelaşi loc. Ultima demonstraţie va avea loc la 30 decembrie, ora 18:00, cănd vom cere inlăturarea de la conducerea statului a lui Ceauşescu şi a familiei sale.

Facem apel la armată, miliţie şi securitate să dea dovadă de curaj, patriotism şi clarviziune politică şi să sprijine acţiunea noastră de salvare a acestui neam, care este al nostru, al tuturor.
Frontul de Salvare Naţională

Ordinul ministrului Apărării Naţionale din 17 decembrie 1989

Ordinul dat de generalul Vasile Milea forţelor militare de la Timişoara şi transmis de adjunctul şefului Marelui Stat Major, generalul Eftimescu, prin Armata 3 de la Craiova. Ordinul prevedea distribuirea muniţiei de război, folosirea tancurilor şi dreptul de foc.


Ordinul Ministerului Apărării Naţionale
Transmis de Generalul Eftimescu
Retransmis de lt.col. Ilie Marin.
17 decembrie 1989

• Muniţia se ţine pe companii centralizat, nu pe soldaţi.
• Ofiţerii poartă pistoalele cu unitatea de foc.
• Cănd sunt chemaţi la eşaloanele superioare sau organele de partid şi de stat se deplasează inarmate.
• Se cheamă cadrele din concedii.
• Funcţiile unicat se cheamă in cazarmă, chiar dacă sunt in economia naţională.
• La compania cu 3 plutoane să se asigure 4 ofiţeri.
• Comandantul de unitate se cheamă la unitate chiar dacă sunt in economie.
• Subunităţile de intervenţie să aibă mijloace de legătură.
• Pe fiecare tanc să fie asiguraţi
• 3-4 pistolari ca desant pe tanc - inarmaţi - in măsură să răspundă la provocări.
• n Mecanicii conductori să fie mai activi.
• T.A.B.-ul să aibă strictul necesar pentru a fi mai mobil.
• Militarii care sunt numiţi in acţiuni să aibă hrană rece pentru 1-2 zile.
• Demonstranţii să fie serios avertizaţi şi apoi să se tragă la picioare.
• Sunt unii dintre demonstranţi care imping bătrăni şi copii in faţă, mijloacele noastre să-i ferească pe aceştia.
• Subunităţile de arme să fie pregătite ca infanterişti.
• Patrulele in oraş să fie formate dintr-un cadru + 4 militari in termen inarmaţi.

Primit: Ajutorul ofiţerului de serviciu principal
ss/ Maior Vlăduţu Gheorghe.

Pentru conformitate
p. COMANDANTUL U.M. 01204
Lt.col. Balasz Ştefan
(semnătura şi ştampila unităţii)

A doua proclamaţie a Revoluţiei

Proclamaţia Frontului Democrat Romăn din Timişoara a fost compusă in noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 şi citită in dimineaţa zilei de 21 decembrie din balconul Operei din Timişoara.


Proclamaţia Frontului Democrat Romăn din Timişoara
Frontul Democrat Romăn este o organizaţie politică constituită la Timişoara pentru a realiza un dialog cu Guvernul Romăn in scopul democratizării ţării. Frontul Democratic Romăn condiţionează inceperea acestui dialog cu demisionarea tiranului Ceauşescu.

Propunem Guvernului Romăniei ca bază de discuţii următoarele revendicări:

• Organizarea de alegeri libere;
• Libertatea cuvăntului, presei, radioului şi televiziunii;
• Deschiderea imediată a graniţelor de stat;
• Integrarea Romăniei in răndul statelor care ii garantează şi respectă drepturile fundamentale ale omului;
• Eliberarea neintărziată a tuturor deţinuţilor şi disidenţilor politici din Romănia;
• Revitalizarea economiei naţionale;
• Reforma invăţămăntului in spirit democratic;
• Dreptul de a manifesta liber;
• Libertatea reală a cultelor religioase;
• Imbunătăţirea asistenţei medicale şi a alimentaţiei publice;

Referitor la evenimentele din Timişoara:

• Cerem cu fermitate să fie traşi la răspundere cei care au dat ordin să se tragă in popor;
• Cerem restituirea decedaţilor pentru a fi ingropaţi după datină, cu doliu naţional;
• Cerem eliberarea imediată a tuturor celor arestaţi in urma manifestaţiilor;
• Cerem autorităţilor recunoaşterea oficială a Comitetului de Acţiune a Frontului Democratic Romăn infiinţat la Timişoara.
• Mulţumim tuturor celor care s-au ridicat impotriva tiraniei, precum şi colectivului Teatrului Naţional din Timişoara pentru sprijinul acordat.

Lista negociatorilor timişoreni la intălnirea cu Dăscălescu

Documentul a fost pierdut timp de 5 ani, apoi regăsit de timişoreanul Ioan Trapşa şi pus la dispoziţia cotidianului Ziua. Este o filă de agendă-memorator ("Nu uita") pe care se pot identifica căteva nume scrise in grabă, cu greşeli, cu emoţii, unele nume devenind foarte cunoscute intre timp: Savu Ioan, Marcu Ioan, Petre Petrişor, Curuţui Ion, Hurezan Petru, Eustaţiu Cornel, Pisică Marin, Oprea Sorin, Boroşoiu Petre, Săsăran, Vasoi Victoria, Barna, Stiura Rodica. Lista, scrisă pe o foaie volantă, conţinea 14 puncte:

"
0. Demisia Guvernului.
1. Cine a dat ordin să se tragă.
2. Numărul morţilor.
3. Numărul răniţilor.
4. Căţi sunt arestaţi.
5. Unde sunt morţii, să-i inmormăntăm.
6. Transmisiune in direct la radio.
7. (De emoţie cifra 7 a fost scrisă, dar nu a conţinut nici o revendicare, - n.a.).
8. Lista Comitetului cetăţenesc să fie publicată la Radio ( mai este ceva greu descifrabil care pare a fi «... şi la Consulatul Yug.», dar nu putem fi siguri, - n.a.).
9. (Lista să fie publicată) şi in presă.
10. Copiii de la Catedrală.
11. Doliu naţional.
Demisia... (probabil demisia lui Nicolae Ceauşescu, dar nu au avut curajul să o scrie, - n.a.). Televiziune, radio".

A treia proclamaţie a Revoluţiei

Proclamaţia a fost intocmită de Petre Roman (foto) şi Mihail Montanu in sediul CC al PCR (studioul TV), semnată Frontul Unităţii Poporului şi citită din balconul clădirii, apoi la Televiziunea Romănă Liberă, inainte de constituirea Frontului Salvării Naţionale.


Declaraţia poporului
Compatrioţi, fraţilor!
Astăzi, 22 decembrie 1989, prin unitatea poporului şi cu sprijinul direct al armatei noastre naţionale, dictatorul Ceauşescu a fost inlăturat.

In acest moment, poporul, alături de armată, cere ca puterea politică să fie preluată de instituţii democratice alese de poporul liber.

In numele populaţiei Bucureştiului, care in aceste clipe ma-nifestează in Piaţa Palatului şi deţine controlul asupra clădirii Comitetului Central, facem apel intregului popor să menţină calmul şi ordinea publică pentru a permite organizarea vieţii libere şi democratice.