Caravana Jurnalul - Ocnele Mari - statiune turistica fara atestat

de Dana Piciu | 29 Iul 2006 • 00:00

Mai mica si mai saracacioasa, statiu-nea Ocnele Mari a stat tot timpul in umbra Govorei. Dupa â89, asezarea n-a cunoscut decat trei ani de bu-nastare, iar in prezent nu mai are atestat de statiune turistica. Unul din motive este ca o parte din vilele sta-tiunii a intrat in patrimoniu privat. In plus, alunecarile de teren au creat panica. Statiunea totusi se mai poa-te lauda cu strandurile, pe care primaria a reusit sa le recupereze dupa ani in sir de procese, si cu legende-le locului. Ca in restâ¦ vorba aceea. Ce a fost si ce-a ajunsâ¦

Intre stranduri si fagul lui Miu haiducuâ - Atractiile orasului le poti numara pe degete

Jurnal de Caravana - As fi vrut... Statiunea Ocnele Mari, sora mai mica si mai saracacioasa a Govorei, a stat tot timpul in umbra acesteia din urma, fiind si pe post de "vaca de muls".

Inainte de Revolutie, toti banii care se castigau de la Ocnele Mari erau dirijati catre Govora, iar inapoi nu mai venea nimic. Tot la Govora ajungea si sarea ca si namolul sapropelic de la Ocne, folosit pentru tratamente. Ocnele Mari aveau totusi un avantaj. Desi era considerata "statiunea saracilor", aici veneau multi turisti, pentru ca era mai multa liniste decat la Govora. Statiunea a apartinut pana in 1989 de "Balneara" Govora. Dupa epoca Ceasescu, doar trei ani i-a mers bine. Apoi si-a pierdut atestatul de statiune. Pana in 1992, aici veneau chiar si pana la 10.000 de turisti pe saptamana, sa-si trateze reumatismele, bolile genitale, prin bai reci si calde. Acum vin de 10 ori mai putini.

LEAC. Apa sarata, dusmanul reumatismului

STRANDURI. Patrimoniul statiunii, adica cele doua stranduri, a fost revendicat, iar "lacomia unora dintre cei care au vrut sa si-l adjudece este de nestapanit" dupa cum ne-a declarat primarul orasului, Radu Gheorghe. A izbucnit un conflict cu procesul aferent care a durat cinci ani. Primaria a pierdut procesul, actiunile au fost vandute unei societati al carei patron nu a avut alt scop decat sa scoata de aici "multe miliarde de lei", fara nici o cheltuiala, "in afara de trei galeti de var si doua de vopsea, cu care spoia strandul". Omul nu si-a platit nici macar taxele si impozitele catre autoritatile locale, strangand o datorie de 1,5 miliarde de lei vechi. Pentru a "scapa" si de plata impozitelor dar si de datorie, patronul a vandut unei alte firme, aceasta, la randul ei, a vandut si ea, iar ultima, ca sa fie treaba completa, a inchiriat unui intreprinzator din Bucuresti. Dupa un alt proces, primaria a castigat terenurile de la strandul din Ocnele Mari, care oricum "sunt o ruina".

PUSTIU. Prabusirea terenului a distrus 100 de case

ISTORIE. In 1830, orasul Ocnele Mari avea mai multi locuitori decat actualul municipiu Ramnicu-Valcea. "Ocnele, 1.071 de suflete, Ramnic, 1.033", si-a amintit cu mandrie primarul. Acum, din populatia orasului, care numara 3.700 de locuitori, cativa se mai ocupa cu mineritul, altii au migrat, unii cresc animale, iar altii se ocupa cu "micul negot", adica culeg nuci de pe deal si le sparg pentru ca apoi sa vanda miejii, vand porumb fiert sau mere. Pe loc au ramas cei mai batrani, tinerii au plecat sa lucreze la Ramnicu-Valcea. Primarul nu poate sa nu aminteasca si de "populatia mai oachesa, rezultatul reformei lui Cuza". La Ocne exista trei feluri de tigani: urmasii tiganilor robi, care lucrau in mina si care se numeau ciocanari, urmasii puscariasilor, care au invatat in inchisoare meserii si au ramas in localitate sa le practice si tiganii veniti din Mures, Galati si Horezu, care fie impletesc din nuiele diverse obiecte, fie au turnatorii de alama. In total, peste 400 de suflete dintre care multi copii.

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

DEBANDADA. Casutele de la strand au fost lasate in paragina

FANTOMELE PRABUSIRII. Despre prabusirea terenului de la Ocnele Mari s-a scris mult. Povestea a inceput o data cu redeschiderea minelor pentru exploatarea sarii sub forma de saramura, la 1990. Sondele au fost amplasate intre case. Sub fiecare sonda s-a format un gol, si pamantul s-a surpat. Primele semne de surpare au aparut in 2001, cand saramura a iesit la suprafata si a distrus zeci de case din zona, acelasi fenomen a aparut si in 2004. Atunci s-au prabusit casele, oamenii au ramas pe drumuri. A urmat o prabusire controlata, iar anul trecut s-a fisurat digul. Autoritatile incearca acum, obosite, incurcate in hatisul neputintei lor, sa gaseasca vinovati. Cateva sonde inca mai functioneaza si s-a ivit, mai nou, o alta problema. Cei de la combinatul din Valcea, care se folosesc de saramura extrasa de la Ocne, refolosesc apa cu reziduuri, adica trimit pe instalatiile de extractie a saramurii aceeasi apa, de mai multe ori, dupa ce separa sarea de ea. Primarul se teme sa vorbeasca despre asta. Spune doar ca e vorba despre "o caracatita". "Intr-o tara civilizata, apele reziduale ar trebui trimise in statii de epurare si nu inapoi in sonde. Dar pentru ca o statie de epurare a apei inseamna bani si investitii, ea nu exista", spune amarat primarul Radu Gheorghe. Utilajele celor care au exploatat sarea au distrus si drumurile. Acesta a fost un alt motiv pentru care pamantul a fost inghitit de pamant acum un an.

BAIE. La Ocne exista si un lac cu apa dulce

URME. Pe locul prabusit a crescut iarba. O iarba firava dar sanatoasa. Ca intr-o agonie, multe ramasite inca se mai vad. Nenorocirea a lasat in urma ei un lac, un crater, niste ziduri naruite, o camera fara acoperis si cateva bucati de tavan atarnand de un perete. Nimeni nu se mai aventureaza pana aici. Nici macar din curiozitate. Locul, cu fantomele lui, trezeste prea multe amintiri neplacute. Cele 100 de case din zona au fost stramutate pe un teren, donat de biserica, in vale, departe de locul blestemat.

STARE DE FAPT
"Ocnele Mari si-au pierdut atestatul de statiune turistica. Unul din motive este ca o parte din vilele statiunii au intrat in patrimoniul privat. In plus, alunecarile de teren au creat o stare de panica, iar de-atunci turistii s-au imputinat. Orasul este infratit cu italienii din Setriano, iar colaborarea pe invatamant este cea mai activa"
Radu Gheorghe
primarul Ocnelor Mari

CONVIETUIRE
"In Ocnele Mari exista trei feluri de tigani: urmasii tiganilor robi, care lucrau in mina si care se numeau ciocanari, urmasii puscariasilor, care au invatat in inchisoare meserii si au ramas in localitate sa le practice, si tiganii veniti din Mures, Galati si Horezu, care fie impletesc din nuiele diverse obiecte, fie au turnatorii de alama"
Radu Gheorghe
Primarul Ocnelor Mari

ASEZARE GEOGRAFICA

Atestata documentar din 1402, declarata oras in 1960, localitatea Ocnele Mari este asezata in partea central-sudica a Romaniei, in zona Subcarpatii Valcei, pe dreapta Oltului si este scaldata in apele Paraului Sarat. Orasul este compus din cartierele Buda, Cosota, Facai, Gura Suhasului, Lunca, Ocnita, Slatioarele si Teica. Ocnele Mari, este situat pe drumul national 67. Masivul de sare are o dezvoltare maxima in portiunea Ocnele Mari unde are o grosime de circa 600 de metri. Zacamantul este acoperit fie de sisturi argiloase, fie de marne nisipoase si nisipuri grosiere slab cimentate. Lacurile sarate au luat nastere in zona masivului de sare prin acumularea apei in fostele saline apa aceasta fiind utilizata in tratarea afectiunilor aparatului locomotor. Lacurile mai prezinta fenomenul de helioterapie. Lacurile cu apa sarata, formate din fostele guri de mina, sunt Balta Rosie unde s-a amenajat strandul bailor Ocnele Mari, Baia Dulce si Baia Sarata formate in ocnele sapate in 1820-1848 cu o adancime de 10-15 metri.

SOACRA ADUSA CU FADROMA

Oamenii au mai uitat incet-incet sau incearca sa uite nenorocirile care s-au abatut asupra lor in 2004 cand pamantul s-a surpat iar ei s-au trezit fara case. Acum, dupa doi ani, unii dintre ei si-au regasit chiar si puterea sa-si aminteasca intamplari amuzante din acele momente. "Drama mare, apa multa, lumea era disperata, jandarmii nu-i lasau pe oameni sa treaca in zona calamitata. Cineva, un vecin, se ruga insa de ei sa-l lase sa treaca cu fadroma. Jandarmii i-au explicat ca nu-l pot lasa pentru ca e periculos. Omul, nimic! Insista. Fara succes. Ba chiar au inceput sa faca misto de el. Lasand rusinea de-o parte, el a marturisit intr-un final ca a uitat-o pe soacra-sa acasa, din cauza vitezei in care au plecat. Povestea are un final fericit. Omul s-a dus si si-a adus soacra in cupa utilajului", ne-a povestit unul dintre martorii cumplitelor evenimente.

Povestea sarii din ocne

Orasul Ocnele Mari este situat la 12 km de Ramnicu-Valcea. Este unul din cele mai vechi orase din Oltenia, oras care s-a dezvoltat ca urmare a comertului cu sare. A aparut chiar inainte de Ramnicu- Valcea. Exploatarea zacamantului de sare in aceasta zona se face de peste 2.000 de ani. La inceput, sarea era extrasa sub forma de brichete. In oale de lut, localnicii fierbeau saramura pana se evapora toata apa, apoi oalele erau sparte, iar sarea astfel extrasa avea forma unor brichete. Mai tarziu, sarea a fost extrasa sub forma de saramura cu ajutorul sondelor. Inca mai functioneaza cateva astfel de sonde iar saramura este trimisa la Combinatul chimic de la Govora.

Eclipsa â99

Dupa 1989, statiunea a mai cunoscut un singur moment te explozie turistica, cand a fost eclipsa totala de soare din 11 august 1999. Din Ocnele Mari, de langa Lacul Doamnei, eclipsa s-a vazut cel mai bine. Atunci au fost reparate toate drumurile care duceau la lac. Oamenii isi amintesc ca atunci au fost invadati de sute de japonezi, englezi si alti turisti straini inarmati cu ochelari de eclipsa.

Loc de tratat reumatismul

Orasul este asezat pe un munte de sare. Asezarea se afla intr-o depresiune la o altitudine de 320 de metri este strajuita de dealuri. Pe locul vechilor ocne au fost amenajate bai in aer liber care functioneaza numai in sezonul cald al anului. La Ocnele Mari se trateaza boli ca reumatisul si boli ale sistemului osos. Cand s-a surpat o gura de mina, cineva a facut baie in apa iar alcineva, mai intreprinzator, a profitat de bogatiile pamantului si a facut statiune. Inainte, pe aici trecea o cale ferata iar orasul avea judecatorie. De numele Ocnelor Mari este legata si existenta unuia dintre cele mai dure centre de detentie din tara: Penitenciarul Ocnita.

Cazare

Oferta de cazare a fost intotdeauna facuta doar de localnici. Pentru acesti oameni, banii pe care ii primeau de la turisti pentru cazare, a fost sursa de venit. In 2001-2002, "un contabil si un popa, baieti destepti" care si-au facut societate comerciala, au construit un mic hotel de trei stele pe care ulterior l-au vandut. Acum are 10 pensiuni, Trei scoli functionale, patru gradinite, trei cabinete medicale.