Horezu. Sau Oltenia de sub munti. In anii â80 a stat sub zodia carbune-lui, iar acum localnicii incearca sa dea orasului un suflu nou prin atra-gerea turistilor. Daca ajungeti acolo, trebuie neaparat sa vedeti cum se naste celebra ceramica de Horezu. Si daca mergeti si mai incolo, la Maldaresti, veti putea admira culele Greceanu si Duca.
Lutul care naste viata Strategii boieresti - Vitejii de la MaldarestiLinistea de dinainte de Dumnezeu - Calator la Manastirea Brancovenilor Jurnal de Caravana - Sangria de Cozia
Oltenia de sub munti. Asa isi numesc oamenii din Horezu cu mandrie zona. In urma cu cateva sute de ani, aici erau mlastini intinse in care isi faceau veacul huhurezii, pasarile de la care isi trage numele localitatea. Anii â80 au stat sub zodia carbunelui. Acum, localnicii incearca sa dea un suflu nou orasului, punand accentul pe turism.
Sapte blocuri, sapte sate, sapte mii de locuitori. Si saptezeci de mii de locuitori in satele invecinate, pentru ca Horezu se vrea un veritabil pol local de influenta. Numarul sapte le-ar putea purta noroc daca oamenii isi vor pune in aplicare toate planurile. Perspectivele sunt incurajatoare, pretul pamantului, spre exemplu, crescand de la 1-5 euro in 2003, la 5-17 euro in prezent.
DRUMURI SI CARBUNE. Acum cateva sute de ani, toata zona era o mlastina intinsa, intesata de huhurezi, pasari de noapte care seamana cu cucuvelele. De la ele vine si numele oarecum fatidic al localitatii. Sansele Horezului au fost drumurile iar mai tarziu carbunele. Celebrul drum al sarii, ce pornea din Ocnele Mari, trecea si prin Horezu pentru a ajunge la Cerneti. Era apoi drumul haiducilor si cel care leaga Ramnicu Valcea de Targu-Jiu. Drumurile au avut o contributie majora in avansarea localitatii la rangul de oras in 1968. Descoperirea minelor de carbune in 1980 a dat un alt suflu zonei. Localitatea a devenit un puternic furnizor de forta de munca pentru minele de carbune. 11.000 de oameni din Horezu si satele din imprejurimi isi castigau traiul din minerit. Greul a venit dupa revolutie, cand minele au fost inchise. Acum au mai ramas doar 1.000 de mineri. Aceeasi soarta a avut-o si fabrica de stofe pentru mobila, care avea 400 de angajati. Dupa vreo doi patroni care au falimentat-o incet dar sigur, noul patron se chinuie sa o transforme in pensiune. Si industria de mobila a orasului si-a dat obstescul sfarsit. Situatia devenea critica. "Orasul murea incetuâ cu incetuâ. Tinerii plecau pe capete iar noi imbatraneam", povesteste primarul Horezului, inginerul Gheorghe Nita.
VIITORUL: TURISM. "Am stat si ne-am gandit ce avem noi de oferit. Si ne-am dat seama ca stam bine la capitolul pamant si forta de munca. Si am inceput sa facem proiecte. Singuri nu am fi facut nimic. Cand vine un oarecare Popescu si intreaba ceva, nu-l baga nimeni in seama. Dar cand vine asociatia Popescu, este cu totul alta treaba. Asa ca am trecut peste orgolii prostesti, i-am adunat pe toti primarii satelor si am creat Asociatia "Depresiunea Horezu", considera primarul. Iar primul proiect, in valoare de 4 milioane de euro, vizeaza chiar reprofilarea zonei. Mai sofisticat spus: "reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale si turistice in zona cultural-istorica a depresiunii Hurezu". Accentul este pus pe centrul istoric al orasului Hurez, ale carui cladiri au fost ridicate intre 1850 si 1920, constructia unui drum al manastirilor, care sa lege Manastirea Horezu si Bistrita, amenajarea Pesterii Liliecilor, olarii din oras. Horezu ar putea deveni o veritabila statiune montana daca planurile se vor concretiza. La 1.800 de metri se doreste amenajarea unei partii de schi, a unui hotel si a unui restaurant. Pamantul a fost deja parcelat in loturi de 1.000 mp si au fost semnate deja 250 de contracte individuale, iar 500 de cereri sunt in analiza.
SUPEROFERTA. Din pacate, turismul nu poate salva zona. "Aveam 171 hectare de pasune care erau folosite doar doua trei luni pe an, iar restul timpului erau piroaga. Am rupt o treime din pasune si vrem sa construim aici o sosea de centura. Horezu nu mai face fata la traficul din zona, iar atunci cand se prabusesc pietre pe Valea Oltului este dezastru. Masinile merg bara la bara." In jurul centurii este proiectat un parc industrial: "Am hotarat sa concesionam 100 de loturi de cate 5.000 de mp, care ajung pentru deschiderea unei hale sau ce mai doreste omul sa ridice. Conditiile sunt mai mult decat interesante: "investitorul trebuie sa creeze
10-15 locuri de munca iar pretul este convenabil: 1.5 euro/mp pentru toti cei 49 de ani de concesiune, jumatate la semnarea contractului si jumatate pe cei 25 de ani." Vreo opt firme si-au manifestat deja interesul.
|
|
|
ALTE PROBLEME
"Turismul rezolva doar un sfert din probleme. Am rupt o treime din pasune si vrem sa construim aici o sosea de centura. Horezu nu mai face fata la traficul din zona, iar atunci cand se prabusesc pietre pe Valea Oltului
este dezastru. Masinile
merg bara la bara"
Gheorghe Nita
primarul Horezului
|
Dificultati
Spitalul si scoala sunt marile probleme ale Horezului. Constructia spitalului stagneaza pentru ca nu sunt bani. Ar mai fi nevoie de 15 milioane RON pentru a deveni cel mai mare spital din zona. Din pacate, intervin orgoliile. "Sunt unele persoane care spun: «De ce sa aiba Horezu un spital atat de mare, ce sa faca cu el?». Cu doar 5 milioane RON scoala ar fi si ea terminata.
Horezu, asezarea virtuala
 |
RELAXARE. Am vazut un oras linistit, cu multe spatii verzi |
Fatada primariei iti atrage atentia cu cele 3-4 afise si panouri cu Uniunea Europena. Iar dupa spusele primarului, integrarea europeana este luata foarte in serios si vazuta ca o oportunitate: "Avem un departament de integrare europeana, unde lucreaza cativa tineri brici". Tinta sunt fondurile europene: "Din bugetul local nu poti sa faci nimic. Daca te duci la judet cu mana intinsa, cu ea intinsa ramai. Nici mai sus nu te baga nimeni in seama. Din fericire, am inteles repede ca trebuie sa facem rost de bani din alta parte". Un foarte bun exemplu este chiar primaria: "Toata lumea are calculatoare. Cu pagina de web am castigat locul trei la concursul «Comunitatea virtuala» sectia Orase mici si mijlocii", povesteste primarul. Alte doua proiecte europene vizeaza construirea unui drum pentru a oferi locuri de munca si a unei scoli.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
