Idee - Fotbalistele albe si verzi din Harghita

Fetele verzi si fetele albe si-au imbracat tricourile si sorturile, si-au pus jambierele si, incaltate cu tenisii de-acasa, au invadat un spatiu dedicat baietilor: terenul de fotbal.

Sase de-o parte, sase de alta, in formula doi aparatori, un mijlocas, doi atacanti, antrenate de-un patron - cele verzi, si de angajatul lui - cele albe, cele mai sportive fete din Tusnad Bai s-au intrecut care mai de care sa trimita mingea in poarta, spre deliciul unei galerii masculine efervescente. Emese, portarita verzilor, primeste in ultima clipa niste manusi galbene de menaj; meciul poate incepe. Fetele alearga, cu sorturile prea mari pentru ele falfaindu-le in jurul picioarelor puternice; ating mingea cu gratie, invartindu-se pe ea ca niste balerine, cu riscul de a-si rupe glezna; suteaza cu putere, isi feresc mainile de-un hent, incearca lovituri cu capul. Bara, corner, fluieraturi. O fata se apara cu mainile de mingea venind spre ea cu viteza si spectatorii se tin cu mainile de burta de atata ras. Primul gol aduce isterie in tribune; baietii canta in ungureste, dar nimeni de pe margine nu vrea sa-mi traduca: "Nu se poate traduce!".

AMATOARE. Instinctiv, fetele se apara cu mainile de mingea ce vine ca o ghiulea spre ele, spre distractia spectatorilor

"RIVALITATE". Sora lui Emese, Maria, e cea mai in forma atacanta a albelor. "Suntem in echipe adverse ca asa a cazut la tragerea la sorti; dar nu-i nici o suparare, n-are rost sa ne certam dupa meci!" Ne deconspira secretul surorii sale: a vrut sa fie portar pentru ca nu-i place sa alerge. Maria intra din nou in teren. Pe cealalta banca a rezervelor sta cinci minute Terezo, veterana de pe teren. Are 38 de ani; si-a prins parul lung si blond in coada, si-a lasat sotul fost sportiv de performanta pe tusa si a marcat primul gol. Doamna lucreaza la Serviciul de contabilitate al Primariei din Tusnad Bai si in timpul liber joaca fotbal. Echipa ei favorita e Rapidul.

2-0 PENTRU VERZI; 3-0... Incepem sa credem ca meciul e aranjat sau ca antrenorul "angajat" se teme de celalalt antrenor, patronul sau. Totusi, meciul se termina cu 5-5, asa ca urmeaza loviturile de la... 5 sau poate 6 metri. Jucatoarele suteaza pe langa poarta; cateva reusesc sa inscrie si echipa verde, cea a patronului, castiga. De fapt, au castigat spectatorii, baietii mai ales, care la final si-ar fi dorit sa aiba loc si ritualicul schimb de tricouri, dar fetele fotbaliste au trecut peste el cu gratie.

PASIUNE "Studiez dreptul la Miercurea-Ciuc, dar in week-end vin acasa. Eu si Emese, sora mea, suntem in echipe adverse pentru ca asa a cazut la tragerea la sorti; dar nu-i nici o suparare, n-are rost sa ne certam dupa meci! Mie imi place sa marchez si joc fotbal pentru a ma mentine in forma. Emese e mai lenesa, de asta a ales sa stea in poarta. Inca n-am avut accidente pe terenul de fotbal!" Maria din echipa albelor

PROFESIONIST "Nu sunt de prea multa vreme antrenor; de fapt am facut un singur antrenament pana acum. Imi place mai mult sa lucrez cu ele decat cu baietii, pentru ca sunt mai ascultatoare si prind mai repede. Jucam astazi in formula de 5+1; doua in aparare, una la mijloc, doua in atac. Am jucat si eu fotbal intr-o echipa de divizie B din Sfantu Gheorghe, iar acum sunt angajatul celuilalt antrenor" Agoston Kerekes antrenor albe