x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro › Campaniile Jurnalul › Descoperirea Romaniei '06 › Lupii Micula, in Stana de Vale

Lupii Micula, in Stana de Vale

de Carmen Plesa    |    10 Iul 2006   •   00:00

Greco-catolicii au pus piatra de te-melie a perlei Apusenilor. Tot ce au construit crestinii au distrus comu-nistii. Dupa 1989, biserica a primit doar teoretic indarat bunurile. Fratii Micula si-au ridi-cat imperiul economic pe o parte din proprietati.

  • Salvatorul Pesterii Ursilor Salvatorul Pesterii. Traian Curta a descoperit o minunatie subterana pe care o topesc miliardarii tranzitiei.
  • Tezaurul lazilor de zestre Tezaur. Lemnul sculptat in care-si tineau ardelenii averea fetelor de maritat mai are cautare doar la colectionarii straini.
  • Jurnal de Caravana - Numai parasita sa nu fii...
    FOTOREPORTAJ - Click pe imagine
    DENUMIRE. Numele statiunii vine de la stana care se gasea pe platou in urma cu doua secole

    In 1880, Episcopia greco-catolica a pus piatra de temelie pentru statiunea Stana de Vale. Ajunsa una din cele dezvoltate din tara, statiunea a fost confiscata de comunisti si lasata de izbeliste dupa 1989. Biserica si-a primit cu greu proprietatile inapoi. Pe o parte din ele isi desfasoara activitatea fratii Micula.

    Fratii Micula, cunoscuti romanilor in special dupa numeroasele marci de bauturi colorate pe care le comercializeaza, isi desfasoara afacerile din statiunea Stana de Vale pe un teren care apartine bisericii greco-catolice. Imperiul Micula are pe terenul bisericii cateva locatii turistice - unele construite in ultimii ani, altele vechi, cumparate de la FPS, dar si instalatia prin care exploateaza izvorul de la care provine apa pentru marca "Izvorul minunilor".

    EVOLUTIE. In 1880, episcopia greco-catolica finanta ridicarea "Cabanei turistilor bihoreni", prima cladire din Stana de Vale. Biserica detinea in zona aproximativ 2.700 de hectare de teren, cu care fusese improprietarita de imparateasa Maria Tereza. De-a lungul anilor, in statiune au fost ridicate mai multe vile si hoteluri, un palat episcopal, o biserica, un cinematograf, o popicarie, un patinoar etc. De asemenea, a fost amenajata o partie de schi. In 1948, cand comunistii au confiscat proprietatile si imobilele episcopiei, statiunea era racordata la reteau de apa si de curent electric, avea telegraf, telefon, o statie meteo, un laborator de experimentare biologica si climatologica a Universitatii din Cluj, mai multe terenuri de sport, o partie de schi a carei instalatie este folosita si astazi, o mocanita care lega statiunea de Remeti (linia ferata a fost construita pe cheltuiala bisericii) etc.

    DEZASTRUL. Pana in 1989, statul a construit in statiune mai multe vile, un hotel, o braserie etc. Incepand din anii ’90, statiunea a intrat practic in paragina - s-a furat foarte mult, iar locatiile turistice au fost lasate de izbeliste.

    In 1999, FPS a scos la vanzare Hotelul Iadolina din statiune si mai multe vile care apartineau fostului OJT. Dupa cateva licitatii cu cantec, fratii Micula le-au cumparat la preturi de nimic (pretul de pornire pentru SC Iadolina SA Stana de Vale a fost de 62 de miliarde de lei vechi, iar fratii Micula au cumparat-o cu 3,59 de miliarde de lei vechi ).

    IN INSTANTA. Ani buni, biserica greco-catolica s-a luptat in instanta ca sa primeasca proprietatile si imobilele pe care le detinea la Stana de Vale. O parte din acestea fusesera concesionate fratilor Micula, care exploatau deja, la Stana, apa pentru "Izvorul minunilor". Prefectul de Bihor, Florian Serac, s-a opus retrocedarii terenurilor catre biserica, pe motiv ca acest lucru ar impiedica dezvoltarea statiunii. Abia in urma cu doi ani au reusit greco-catolicii sa-si ia terenurile inapoi.

    Citește pe Antena3.ro

    Astfel, in acest moment, locatiile turistice detinute de imperiul Micula in statiune stau pe terenul bisercii greco-catolice, la fel ca si instalatia de exploatare pentru "Izvorul minunilor". "Biserica greco-catolica nu vrea un razboi cu fratii Micula, vrem doar sa ne intelegem asupra conditiilor in care ei ne folosesc terenul. De exemplu, in acest moment, ei nu platesc nimic pentru folosirea terenului nostru de langa «Izvorul minunilor», pe care si-au pus instalatiile de exploatare", spune Paul Sav, administratorul bisercii greco-catolice in zona.

    INVESTITOR. Episcopia a concesionat terenul din statiune, pe o perioada de 49 de ani, omului de afaceri Nicolae Fekete. Acesta este obligat ca in termen de cinci ani sa construiasca zece vile, doua parcari pe doua niveluri, o partie de schi moderna si un sistem nou de tractare pentru cea veche. Episcopia a pus o clauza care-l obliga pe investitor sa respecte in constructiile din statiune arhitectura de acum 80 de ani.

    ""Strainii cauta libertatea""


    PENTRU "PANTOFARI". Cascada "Valul miresei" e chiar langa sosea
    E duminica si Stana de Vale doarme - cateva vile cochetele, multe cladiri in ruina, un hotel modern, cateva cabane ingrijite, ceva casute colorate, o braserie in care intri cu teama ca pica pe tine. La jumatate de ora mai opreste o masina, mai trece cate un turist.

    "La Stana vin acum mai mult straini - cehi, unguri, germani, italieni, chinezi. Cauta libertatea, rusticul, naturalul. In alte tari n-au voie sa intre cu masina pe traseele montane, nu au voie sa faca focul. La noi inca se mai poate. Avem un intermediar in Sibiu care ne aduce turistii", explica Paul Sav, adiministratorul bisericii greco-catolice in regiune, conducatorul Clubului Apusenilor, speolog, salvamontist si ghid montan, la nevoie.

    TRASEE. "Anul trecut am avut un grup de 60 de americani si 10 germani, persoane in varsta, care voiau sa faca, pe jos, mai multe trasee montane. La inceput m-am temut un pic, dar cand am vazut cat sunt de echipati si ce conditie fizica au, mi-a trecut", spune Paul Sav.

    Strainii care vin la Stana fac excursii montane spre cascadele din zona: Bohotei (caderea de apa are 98 de metri), Moara Dracului (cunoscuta pentru debitul mare de apa), Saritoarea Iedutului, Iadolina, Valul miresei, spre pesteri: Meziad, Ursilor, Cetatea Radesei, Onceasa. Pasionatii de sporturi extreme se pot delecta cu escalada si rapel, tiroliana si chiar parapanta, iar pentru speologi, zona este un adevarat rai.

    DRUMETIE. Zona este renumita pentru cascade si pesteri

    TARIFE. "Preturile noastre sunt mici, pentru ca vrem sa vedem statiunea plina de turisti. Pentru un traseu montan - informatii si insotire - pretul este de 10 euro pentru grup. Daca sunt 10 persoane in grup, ii costa pe fiecare cat o bere", spune Paul Sav.

    Inchirierea unui jeep, pentru o vizita la Pestera Ursilor, de exemplu, costa un milion de lei, indiferent de numarul de turisti care se urca in masina. Iarna, o plimbare cu skimobilul costa 30 RON.

    INCEPUTURI
    La inceput, Stana de vale era doar... o stana de oi, asezata pe un platou. De la turme se trag si multe din denumirile locurilor: Iadolina, Valea Iadului, Saritura Iedutului (toate pornesc de la cuvintele "ied" - "iada").
    O singura poteca lega Stana de Budureasa pe atunci, iar drumetii puteau urca doar calare.
    La inceputul secolului trecut, statiunea era plina de turisti veniti sa vada cascadele si sa manance balmosul preparat de ciobani. La Stana de Vale se adunau si calugarii greco-catolici, ca sa faca exercitii spirituale. Ii atrageau proprietatile deosebite ale izvoarelor din zona si aerul curat. Schitul ridicat de greco-catolici a fost daramat de comunisti, iar oamenii din zona spun ca fratilor Micula nu o sa le mearga bine la Stana, pentru ca hotelul lor sta chiar pe locul bisericii distruse.

    CAZARE
    Preturile la cazare sunt mici: la cabana, o camera cu doua paturi (camerele sunt dotate cu televizor si au grup sanitar) costa 25 RON pe zi. La casutele de la intrarea in statiune, tariful variaza intre 25 si 30 RON, in functie de numarul de paturi.
    La hotelul de trei stele pe care-l au in statiune fratii Micula, o camera dubla costa 220 RON. Cei care vor sa manance au de ales intre braserie si restaurantul hotelului. O friptura cu cartofi prajiti costa intre 12 si 14 RON.

    TRANSPORTUL
    In acest moment, nu exista un mijloc de transport direct spre Stana de vale. Cea mai apropiata gara e cea de la Beius, de unde turistul trebuie sa se descurce cum poate, ca sa strabata drumul de 25 de km pana la statiune. Acum 80 de ani, statiunea era legata, printr-o cale ferata, de Remeti. Linia a fost distrusa la inceputul anilor ’90. O vreme au existat curse care faceau legatura intre Oradea sau Beius si Stana de vale, dar au disparut, din lipsa de pasageri. Noul investitor are in plan o cursa permanenta intre Beius si statiune.

    Pasionat

    Paul Sav (foto) e speolog, salvamontist, conduce un club de turism montan si e administratorul desemnat pentru zona de biserica greco-catolica. A lucrat in strainatate, in statiuni din Spania, a escaladat munti din America de Sud. Stie cat sunt de organizati strainii: pe o partie, de exemplu, nu intri decat cu ecuson - asta inseamna ca ai platit pretul care include taxa de partie, cablu pentru toata ziua si asigurarea. "Acolo gasesti si stanci din pereti artificiali, de dragul turismului", explica Paul Sav.

    Statiunea-Paradis

    Una dintre statiunile de mai mica amploare din Carpatii Romaniei, supranumita Statiunea-Paradis, Stana de Vale este situata la limita de sud-est a judetului Bihor (70 km de Oradea), intre masivul Vladeasa si Padurea Craiului.
    De pe DN 76, langa Beius, se desprinde soseaua ce trece prin Budureasa si urca pana la 1.102 metri.
    Ferita de vanturile caldute, Stana de Vale se bucura de ierni feerice, stratul de zapada ajungand frecvent la 90 cm, uneori, pana la doi metri si tinand pana in aprilie. Exista mai multe partii naturale de schi si sanie, una dintre ele beneficiind de un teleschi de 650 m lungime.
    Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius. In imediata apropiere se afla mai multe cascade (Saritoarea Iedutului, Iadolina, Moara Dracului), pesteri (Onceasa, Sura Boghii, Focul Viu, Cetatea Radesei). Pestera Ursilor si Cetatile Ponorului sunt situate in imprejurimi si atrag numerosi turisti. Stana de Vale este, vara, si un magnet pentru pescari.

    Parasire

    Stana de Vale te primeste cu un aer de loc parasit. Cateva persoane, cea mai mare parte angajati ai hotelului sau ai vilelor din zona, incearca sa-si omoare plictiseala. Cine ajunge prima data la Stana de Vale se poate declara nemultumit doar daca asteapta o statiune in care sa isi etaleze hainele de firma, sa dea bice cailor putere de sub capota masinilor sau sa consume bauturi cu nemiluita in vreun bar cu fite. Stana nu e o statiune de "pantofari". Nu exista baruri. Nu exista magazine. Nu exista aproape nimic. Doar privelistea superba, care compenseaza.

    Un iubitor al muntelui

    Un tip, despre care am aflat ulterior ca se numeste Silviu Lincar (tatal fotbalistului Eric Lincar), sta cocotat undeva pe un garaj si parca supravegheaza zona. Poarta un tricou galben, cu insemnele echipei nationale. Se uita banuitor la noi si apoi ne intreaba daca avem nevoie de ceva. Raspunsul nostru ("Suntem ziaristi si cautam sa descoperim Romania") il multumeste si se apuca sa ne povesteasca despre statiune. Ca nu sunt turisti, ca degeaba a incercat sa miste putin lucrurile daca nu e ajutat si de altii. Incearca sa promoveze turismul in zona, dar lipsa unui mijloc de transport regulat care sa faca legatura dintre Oradea si statiune conteaza foarte mult. Mare iubitor al muntelui, barbatul a renuntat la viata din oras si din 1996 sta la Stana de Vale de doua ori pe an. "Din aprilie pana in septembrie, si din septembrie pana in aprilie", dupa cum spune zambind. Montaniard inrait, Silviu se lauda ca ar fi descoperit in numeroasele sale calatorii o cascada. A marcat-o si a botezat-o MISS.
    • ×
    Subiecte în articol: zonă biserica vale staţiunea stana micula statiune stana vale
    TOP articole pe Jurnalul.ro:
    Parteneri