Cazinouri, restaurante fitoase, partii modernizate, afaceristi cu pretentii de Vest, toate acestea se gasesc numai pe hartie. Statiunea pe care am descoperit-o noi este parte din Romania reala: prea linistita, cu vile nelocuite, fara sclipirea unui loc de vacanta.

Cazinouri, restaurante fitoase, partii modernizate, afaceristi cu pretentii de Vest, toate acestea se gasesc numai pe hartie. Statiunea pe care am descoperit-o noi este parte din Romania reala: prea linistita, cu vile nelocuite, fara sclipirea unui loc de vacanta.

Intre vila impozanta a BNR si casuta modesta in care filosoful a ales sa-si petreaca ultimele zile sunt mai putin de 50 de metri. Diferenta? In zona BNR domneste luxul, iar jos, la poalele dealului, se rescrie istoria - trei tineri reinvie trairile lui Constantin Noica.

Situata la 30 de kilomeri de Sibiu, prima statiune montana din Romania isi doreste sclipirea unei statiuni cu pretentii "de Vest". Arondat administrativ orasului Sibiu, terenul Paltinisului a fost donat de satele limitrofe - Cristian, Rasinari si Poplaca. Planul urbanistic zonal zace pe masa consilierilor locali de ani buni, spune actualul actionar majoritar, Teodor Ancuta. Proiectul isi propune transformarea statiunii cuponarilor din vremea comunista intr-o statiune exclusivista, destinata oamenilor de afaceri: sali de conferinte, cazinouri, partii de schi la standarde europene, sali de fitness, sauna si vile de cel putin patru stele. De altfel, statiunea a fost salvata in ultimul moment de disparitia ei definitiva de pe lista obiectivelor turistice. Asta pentru ca pana in urma cu sase ani, in Paltinis nu exista infrastructura. "Am facut canalizarea, am rezolvat problemele electricitatii si ale statiei de epurare. Va puteti imagina ca, in 2000, cand am venit eu aici, oamenii inca mai foloseau telefonul cu manivela?", sustine Ancuta.

In afara celor trei vile situate in centrul Paltinisului, care au fost reabilitate, si a caselor de vacanta ale unor importante institutii ale statului, statiunea este deocamdata departe de a deveni o zona exclusivista. Mai putin la capitolul "taxe". Paltinisul este clientul cel mai chinuit al statului. "Taxa pentru furnizarea de apa curenta in statiune este cea mai ridicata din tara. Impozitele pe teren si cladiri se percep ca in zona zero a unui oras resedinta de judet."

Lucrurile stagneaza si din punctul de vedere al implinirii obiectivelor propuse in planul de urbanistica zonala. Conform proiectului, Paltinisul ar trebui sa beneficieze de trei parti iluminate, dotate cu utilajele necesare procurarii si intretinerii zapezii. "Pentru statiunile montane de pe Valea Prahovei s-au alocat fonduri nerambursabile in valoare de sase milioane de euro. In Paltinis nu s-a intamplat acest lucru", mai spune Ancuta.

AFACERISTII DE CARTON. Desi s-a aflat in pragul disparitiei, statiunea nu a fost ocolita de oamenii cu bani. Treizeci si doua de vile particulare, construite la intrarea in Paltinis, fac dovada interesului imobiliar ascendent pentru o zona care se va integra printre primele in Europa. Desi preturile terenurilor sunt inca accesibile - 120 de euro pe metru patrat - , o data cu asumarea statutului de zona turistica europeana, acestea vor exploda. Pamantul este subiect de disputa si pentru primii locuitori ai Paltinisului. Numeroase cereri de retrocedare din partea sasilor care au luat drumul Vestului au mai stirbit din terenurile statiunii.

RESPECT PENTRU NATURA. In perioada comunismului, sasii din zona Sibiului, constienti de proprietatile terapeutice ale aerului de munte, obisnuiau sa faca scurte excursii la Paltinis si, de aici, pana in inima Muntilor Cindrel. Oamenii locului spun ca spiritul nomad al turistului venit din toate colturile tarii inca mai exista. "Desi sasii au stat in Romania 800 de ani, noi nu am reusit sa luam decat foarte putine lucruri bune de la ei. Printre acestea nu se gaseste si respectul pe care il aveau pentru natura. Cu natura trebuie sa comunici", spune Onuc Nemes, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu.

Hitler, asteptat in asezarea de vis

Germanii cei rigurosi au vazut in terenul ce se intinde pe o margine de rai un loc tocmai bun pentru infiintarea unei statiuni. Astfel, sasii din zona Sibiului au luat terenul in concesiune de la Primaria Cristian pentru 50 de ani. In 1894 se nastea Oheinne, adica actualul Paltinis. Tot atunci au fost ridicate si cele patru vile care mai formeaza inca centrul statiunii. In 1942, perioada de concesionare a luat sfarsit. S-a organizat o licitatie pentru statiunea montana. Universitatea din Cluj, care era regrupata in Sibiu la acea vreme, a cumparat Paltinisul. Universitatea a deschis la Paltinis un camin de munte, care a fost inaugurat oficial in 1942, in prezenta unei asistente alese, printre care si sotia lui Octavian Goga. Veturia Goga a donat atunci pentru statiune, din partea Consiliului de Patronaj, un cec de un milion de lei. Cam tot in aceeasi perioada, Führerul ar fi fost instiintat despre peisajul de vis din statiunea montana din Romania. Acesta a dat dispozitie ca in zona sa se ridice o vila. Astfel, in 1942 a luat nastere Cabana 1 din zona telescaunului. Oamenii locului nu stiu prea multe despre decizia Führerului. Unii dintre ei si-au explicat constructia Cabanei 1 prin faptul ca in zona locuiau foarte multi sasi. Pentru ei este o alta poveste cu care mai anima locul, undeva intre legenda si mit.

AMINTIRE. Oamenii care viziteaza statiunea Paltinis se opresc si in dreptul cabanei lui Hitler

UMBRA ISTORIEI. Medicii militari din armata austro-ungara au demarat in 1924 construirea unui restaurant si a unei vile pentru cazarea ofiterilor. Acolo veneau insa numai soldati si cadre militare din tara. Restaurantul, care astazi are 82 de ani, este unul dintre cele mai frumoase din Romania. El a fost pastrat in forma proiectului original pana in zilele noastre. Vila a fost insa inclusa in Complexul Casa Turistilor, fiind modernizata. De altfel, cele mai interesante personalitati ale istoriei si-au lasat amprenta asupra primei statiuni montane din Romania. De la Hitler, cu celebrul sau ordin, prin care le cerea oamenilor sa ridice o vila in centrul statiunii montane, pana la Antonescu, care figureaza in imaginile vremii langa vila 3 din Paltinis. De altfel, vederile si primele timbre emise din Paltinis se mai pastreaza si astazi in colectia doctorului Dragoteanu.

ZBOR PESTE MUNTI. In perioada comunismului a fost rezolvata si problema accesului la cota 1.450. S-au construit drumurile de acces spre zona montana. Pana in 1972, la Paltinis se ajungea numai cu postavionul. De altfel, in aceeasi perioada, statiunea a fost arondata administrativ judetului Sibiu. Modernizarea efectiva a acesteia a avut loc in perioada postdecembrista. Atunci s-a realizat infrastructura Paltinisului. De altfel, inca mai pot fi zarite vechile tevi de ciresi prin care era adusa apa de la izvor. Inca de la inceputul functionarii statiunii existau informatii in legatura cu numarul celor care au trecut prin statiunea sibiana. In primii ani, numarul lor a oscilat intre 100 si 900. Intre 1910 si 1913, numarul lor a cresut considerabil, ajungand la aproape 2.000. Dupa primul razboi mondial, numarul acesta a ramas constant, fara oscilatii semnificative. Abia dupa nationalizare, numarul oamenilor care au urcat in statiunea montana a crescut spectaculos. Valoarea maxima a traficului de turisti a fost atinsa intre 1971 si 1975, cand au fost inregistrati peste 20.000 de oameni anual. Interesant este faptul ca dupa 1990 nu mai exista evidente ale turistilor. Actualii proprietari de vile nu mai pun la dispozitie astfel de date. Realitatea este ca numarul acestora a scazut foarte mult din cauza preturilor si a serviciilor. (Diana Rucinschi, Iulia Barbu)

PALTINISUL BINECUVANTAT

Constructia statiunii Paltinis a fost realizata cu multe sacrificii: donatii, strangeri de fonduri, si nu in ultimul rand, imprumuturi bancare. Astfel ca in 1895 turismul montan era deja la el acasa. Suma finala, de 90.000 de coroane, le-a permis oamenilor sa treaca la constructia efectiva a statiunii. Lemnul necesar primelor cabane a fost adus din Muntele Cotoresti, asta pentru ca padurea Paltinisului nu mai putea furniza materia prima necesara.

ASTEPTARI

Nivelul de ocupare a statiunii este sub asteptari. Mai putin de jumatate din camere sunt ocupate. Pe terasa Casei de Piatra, cateva cupluri de pensionari se bucura de peisaj. O catelusa simpatica si galagioasa isi face de lucru printre picioarele mesenilor. In josul strazii, doi copii joaca badminton sub privirile ingaduitoare ale unui fumator de pipa.

FACTORI TERAPEUTICI

Paltinisul se gaseste la cea mai inalta altitudine din Meridionali. De la cei 1.450 de metri, statiunea sfideaza Ardealul prin amintirea lui Noica. Locul in care filosoful si-a petrecut ultimii ani din viata s-a transformat in Scoala de Filosofie, prin vanzarea casei lui Noica Editurii Humanitas. Climatul alpin cu aer pur, fara praf si particule alergice, puternic ozonizat, bogat in aerosoli ionizati si radiatii ultraviolete sunt cativa dintre factorii care ar trebui sa reprezinte un criteriu de luat in seama pentru turist. Cand medicul iti recomanda odihna si relaxare, fii sigur ca un sejur de cateva zile la Paltinis te va repune pe picioare. Specialistii recomanda statiunea pentru astenii, suprasolicitari fizice si intelectuale, boli de crestere pentru copii, afectiuni ale glandei tiroide, boli respiratorii, sindromul Basedow.

LIMITE

In luna decembrie se poate schia numai in zona Batrana - Paltinis. Incepand cu luna mai-iunie se reduce activitatea de schiere si se pregateste sezonul de vara, care se desfasoara in conditii bune intre iunie si octombrie. La Paltinis se poate practica si saniusul pe unele trasee, dar este interzis pe partiile amenajate.

POSTA PALTINISULUI

Oaspetii care veneau in statiune pentru tratament aveau nevoie de o posta. Corespondenta ocupa un loc important in viata privata a fiecaruia. Conducerea statiunii a incercat sa deschida un oficiu postal. A fost aprobata insa functionarea unui oficiu postal particular. In acest fel, Paltinisul ajunge unul din cele cinci oficii particulare din Romania. Vanzarea marcilor postale particulare se facea numai in Paltinis. Transportul postal se facea cu o caruta cu doua roti, trasa de un cal. Din 1907, corespondenta ajungea la Paltinis cu un omnibuz tras de cai, care transporta corespondenta. Oficiul postal particular din Paltinis s-a desfiintat in 1930. Trei ani mai tarziu a luat nastere un oficiu postal de stat. Cu o stampila proprie. Intre 1895 si 1909 au fost tiparite noua emisiuni postale.