"Sunt ruina, ca si cetatea!"

Cine intreaba vreun localnic: "Cu ce va mandriti in Dezna?" primeste de fiecare data acelasi raspuns: cu cetatea. "De ce?" Omul tace. Si te indruma sa mergi la Cornel Balaci. Profesor de istorie. Si, se pare, singurul care stie trecutul monumentului istoric, mai cu seama ca si cetatea ca si omul au in spate ani buni de zbucium.

De anul trecut, de cand nevasta i-a murit, Cornel Balaci tot intr-o insingurare traieste. Cateodata, mai rar, ce-i drept, urca la Cetatea Dezna, veche de prin anul 400. Stie despre ea cam tot ce s-a scris: ca este o cetate de origine feudala, ridicata pe ruinele unei foste cetati dacice. Dupa ce tatarii au bagat spaima in oameni, regalitatea maghiara a hotarat sa inconjoare zona cu un brau de cetati de aparare.

SASE LUNI DE INCHISOARE. Pe banca din fata casei sale am aflat ca Balaci nici macar nu este numele sau. "A trebuit sa mi-l schimb. Securitatea nu-mi mai dadea pace. La 21 de ani am fost bagat la inchisoare. Cat chin…" Nici acum, la varsta de 79 de ani, nu intelege cum de a fost ridicat de Securitate. Si totusi in minte ii rasare o explicatie: "Venise un grup de studenti francezi la Festivalul International al Tineretului, la Timisoara, si se cautau translatori de limba franceza. M-am prezentat si eu la concurs si am fost selectat. Vreme de cateva zile am tot umblat cu grupul acela de tineri. Printre ei era si o fetiscana frumoasa foc. Am inceput sa ne plimbam seara de seara. Cine ar fi crezut ca de la intamplarea asta avea sa mi se traga sase luni de stat in celula?", se intreaba profesorul. A fost luat de trei ofiteri de Securitate chiar din fata trenului cu care francezii plecasera si dus la o inchisoare de pe langa Bucuresti. "Am crezut ca nu mai am scapare! Am aflat mai tarziu ca eram acuzat de «uneltire impotriva oranduirii sociale»"

VECHI. Ruinele cetatii Dezna

"PACATE ALE TINERETII". Incepe sa rada, dupa care continua firul intamplarilor: "Eu voiam sa stau cu fata aia, nicidecum sa-i spun secrete de stat. Dar mintea lor ingusta de animal nu putea intelege". A reusit sa scape dupa ce pe oasele sale au trosnit batele anchetatorilor, dupa nenumaratele anchete in care i se cerea fara incetare sa-si recunoasca vina. Verdictul judecatorului a fost insa ca o mana cereasca: "Omul acesta poate fi acuzat doar de pacatele tineretii". A iesit din inchisoare, dar nu stia incotro sa o ia. Nu era singura data cand patise asa. In adolescenta a tras ponoasele dupa urma miscarii legionare, cu care simpatizau atat tatal sau, cat si unchiul din Timisoara la care locuise pe perioada liceului. "Am fost dat afara din scoala pe motiv politic. Aveam 17 ani. Am muncit intr-o padure, unde insemnam copacii care trebuia sa fie taiati", spune cel care, mult mai tarziu, dupa sase ani de facultate la fara frecventa, avea sa devina profesor. Lunile petrecute in inchisoare erau ca un stigmat. Peste tot, usile i se inchideau in fata, rand pe rand.

MARMURA SALVATOARE. Abia dupa ce s-a casatorit, Cornel Balaci a intrat ca merceolog la Sebis, unde "caram cu spatele saci de zahar de 110 kile. Am lucrat apoi si la minele de uraniu de la Baita, din jud. Bihor. Abia dupa ce mi-am schimbat numele am putut intra ca profesor de istorie si de limba franceza". Toate i se par atat de indepartate. Il podidesc lacrimile doar cand isi reaminteste de moartea sotiei sale, cu care si-a impartit viata mai bine de 45 de ani. Timpul se scurge lenes pentru el. De curand s-a apucat sa mestereasca in marmura monumente funerare. "Copilul meu este in Chicago. Am ramas singur… Fara ei sunt o ruina, ca si cetatea." Si-a dat seama ca de istorie nu mai e interesat nimeni, dovada, dupa cum dumnealui spune, este ca "nimeni nu se mai intereseaza de cetate, nici macar nu curata drumul, ca sa-l faca mai accesibil". Ne luam la revedere. Profesorul Balaci se grabeste. Trebuie sa ajunga la mormantul sotiei sale. A vizitat-o de dimineata, dar acum, zice zambind, "este aproape ora 2…".

VINA "Venise un grup de studenti francezi la Festivalul International al Tineretului, la Timisoara, si se cautau translatori de limba franceza. M-am prezentat si eu la concurs si am fost selectat. Vreme de cateva zile am tot umblat cu grupul acela de tineri. Printre ei era si o fetiscana frumoasa foc. Am inceput sa ne plimbam seara de seara. Cine ar fi crezut ca de la intamplarea asta aveau sa mi se traga sase luni de stat in celula?" Cornel Balaci profesor de istorie

CADANE

Cetatea Dezna a fost construita din var cald. Oraselul Dezna a fost atestat documentar in anul 1318. Arheologii insa au descoperit in zidurile cetatii ramasite de caramizi romane, semn ca fortareata ar fi existat inca din secolul al II-lea. Legenda spune ca in cetate s-ar fi aflat o pivnita in care au fost tinute 100 de fecioare, care urmau sa ajunga in haremul Pasei. Una din fete le-a spus celorlalte ca mai bine ar fi sa respecte credinta crestina si sa moara. Astfel ca au dat foc tuturor butoaielor de pulbere de pusca, o data cu ele arzand si zidurile ajunse astazi niste ruine. Cetatea Dezna se afla sub patrimoniul Muzeului Judetean din Arad.