Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un tanar brun la fata, cu surtuc negru, cu pantalon negru si vesta deschisa ajungea in primavara anului 1866 la Blaj.
IRINA MUNTEANU
Nu avea decat 16 ani si venea de departe, de la Cernauti. Prietenul lui mult iubit, profesorul Aron Pumnul, murise. Cu inima indurerata, baiatul trece mai intai pe acasa, prin Ipotesti. O ia prin Targu-Mures, iar cand ajunge pe dealul de pe care se vede Blajul, se opreste la teiul care-i va purta ulterior numele si rosteste memorabilele cuvinte: "Te salut din inima, Roma mica! Iti multumesc, Dumnezeule, ca m-ai ajutat s-o pot vedea".
Tanarul pe care Tarnavele si blajenii il primesc cu bratele deschise este Mihai Eminescu. "E interesant cum un baiat atat de tanar i-a gasit Blajului un nume atat de sugestiv. Nume cu dublu sens. Mica Roma, pentru ca Blajul este leaganul Scolii Ardelene. Dar si pentru ca, daca Roma este centrul religiei romano-catolice, Blajul este cel al Bisericii greco-catolice, unita cu Roma", spune Ion Buzasi, profesor universitar la Colegiul "Gh. Sincai".
CARTI. Profesorul a cercetat indeaproape trecerea lui Eminescu prin Blaj. A scris trei carti despre poet: "Eminescu si Blajul", "Eminescu - radiografii transilvane", "Eminescu. Studii si articole". Aflam ca, dupa trecerea lui Eminescu prin Blaj, un protopop ii indeamna pe cei care l-au cunoscut sa-si scrie marturiile. In urma acestora, se avanseaza trei motive ale venirii poetului in orasul din Transilvania. Aron Pumnul, la care Eminescu a stat in gazda, a fost profesor in Blaj. Povestile dascalului despre Gheorghe Sincai si despre locul unde a luat nastere Scoala Ardeleana au inflacarat imaginatia tanarului. Al doilea motiv ar fi acela ca poetul plecase spre Sibiu sa-si viziteze fratii care se aflau acolo la studii. A treia posibilitate ar fi dorinta tanarului Eminescu de a trece in particular cateva examene la Blaj. In arhiva nu s-a gasit nici un document care sa sustina aceasta teorie. Dar Calinescu, in "Viata lui Mihai Eminescu", aminteste despre o legenda care circula. Un profesor i-ar fi dat lui Eminescu subiectele de examen, dupa care l-ar fi incuiat in sala. Dupa o ora, cand a revenit, a gasit un baiat cu ochii in lacrimi, uitandu-se la o foaie aproape goala.
E greu de crezut ca e vorba despre acelasi tanar care i-a uimit pe prietenii blajeni cu cunostintele lui de istorie, geografie, literatura. "Stim precis ca a imprumutat carti din biblioteca lui Ioan Micu Moldovan. Ii corecta pe blajenii care exagerau valoarea poetica a lui Muresan, aratandu-le superioritatea poetica a lui Alecsandri", spune profesorul Buzasi.
Citește pe Antena3.ro
Jurnal de campanie
EUGEN CIUFU
Prima zi de Blaj, dupa epopeea praido-corundiana. Ne cazam seara in Alba-Iulia, intr-un hotel langa cetatea veche. In Blaj n-a fost sa fie pentru ca toate pensiunile erau intesate cu participanti la un soi de seminar pe teme de bere. Dimineata la prima ora, dupa o noapte de nesomn, alergam dupa laptopuri sa transmitem materialele la Bucuresti. Ana ne grabeste pe toti, pe motiv ca la Blaj suntem asteptati de autoritatile locale, la ora 8:00. Plecam. Descindem in primarie, unde secretara edilului-sef da cu promptitudine apelul functionarilor de care avem nevoie. Mustind de spirit civic, acestia roiesc in jurul nostru cu fel de fel de pliante, carti, statistici, standu-ne la dispozitie pentru orice alt ajutor. Vine si un profesor universitar care pledeaza cu argumente pentru rolul extrem de important Blajului in istorie. Intr-o jumatate de ora ne impartim subiectele si la treaba. Eu si Dana nimerim peste niste calugari augustini, care habar n-aveau sa ne povesteasca despre ordinul monahal pe care-l reprezentau prin partile locului. Comunicam cu greu. Oamenii abia terminasera o masa copioasa cu multa fasole si acuâ isi faceau siesta. Ii cam deranjam, daâ ne suporta. Profesorul dornic de documentare ne urmareste peste tot. Apare si Niki, care-i trage in imagini pe calugari de nu se vad. Plecam la Cetatea de Balta, unde niste aristocrati de-ai tranzitiei si-au cumparat un castel de la descendentii unei familii de grofi, castel pe care vor sa-l introduca in circuitul turistic. Profesorul si muzeografa-sefa a Blajului se joaca de-a reporterii, insotindu-ne peste tot. Ana ramane sa colinde scolile, Carmen are treaba cu o familie de evrei uitati prin Blaj. Ne dam intalnire seara, in fata Primariei. Ne adunam de pe drumuri la apus de soare. Aflam discret ca Victor si Lucian isi sarbatoresc ziua de nastere. Pacat ca avem de scris, nu putem sa-i serbam asa cum se cuvine. Inainte de a ne apuca de scris, cautam un loc mai acatarii unde am putea manca. La recomandarile localnicilor, nimerim initial intr-o benzinarie, apoi intr-un restaurant cu iz de bordel si-apoi la niste italieni scrobiti, unde mancam o supa la plic, care costa cat o caruta de macaroane d-ale lor.
DRUMUL CARAVANEI
Etapa I - Hamangia
Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe
Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti
Etapa a V-a - Podul Inalt
Etapa a VI-a - Flamanzi
Etapa a VII-a - Darabani
Etapa a VIII-a - Humulesti
Etapa a IX-a - Tihuta
Etapa a X-a - Praid
Etapa a XI-a - Corund
Etapa a XII-a - Blaj
Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni
Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari
Etapa a XV-a - Sarmizegetusa
Etapa a XVI-a - Petrila
Etapa a XVII-a - Maglavit
Etapa a XVIII-a - Izlaz
Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti
Etapa a XX-a - Cuca Macaii
