Viata se organizeaza la Cuca in jurul asa-numitelor lacuri, gropi umplute cu apa pe care oamenii o folosesc la spalat, adapat animalele sau udatul in gradina. Apa de baut ajunge in gospodarii doar cu peturile.
DORU COBUZ
Cea mai mare problema a oamenilor de la Cuca este apa de baut. Asa s-au stiut ei dintotdeauna. Daca le este sete trebuie sa coboare in vai si sa aduca apa de la fantani. Panza de apa freatica este mica si ascunsa bine de dealuri. In comuna au fost oameni care au forat si cate 200 de metri pentru a face put, dar degeaba.
Necazul apei este cel mai mare la Cuca si tine la departare chiar si investitorii. "Unii au vrut sa investeasca cate ceva, o fabrica sau ceva, dar toti au dat inapoi cand au aflat care este problema cu apa la noi", spune primarul Gheorghe Cervatescu.
MOSTENIRE. Nici una din cele 1.000 de gospodarii din comuna nu face exceptie de la regula zonei: au in curte o balta. Oamenii ii spun lac. Apa de aici e folosita la treburile din gospodarie. Nici o picatura de apa de ploaie nu trebuie irosita si oamenii o strang fie pentru spalat, fie pentru animale. Iarna, zapada din curti se strange tot aici pentru a se topi.
Ioana Morteanu asa traieste de cand se stie. Lacul l-a mostenit de la parinti. De fiecare data cand are nevoie de apa, femeia se apleaca cu cei 80 de ani ai sai deasupra baltii si isi umple galeata. "Iarna e mai greu ca poti sa cazi in el. Asta iarna am alunecat si m-am agatat intr-un bat dintr-asta, ca altfel ma inecam aici. A intrat batul pe sub haina si asa m-am agatat, ca altfel ma duceam inauntru."
Citește pe Antena3.ro
APA DE PLOAIE. Scolile, primaria si dispensarul se afla in aceeasi situatie. Exista proiecte facute pentru instalatiile sanitare, dar nu e apa si autoritatile asteapta o minune. Inainte de â90, in comuna mai erau robinete. Cu apa trasa de la Vitomiresti, Olt, dar din cauza unor puturi de petrol care au fost sapate pe camp a scazut considerabil debitul si robinetele au ruginit.
"Meseria" copiilor la Cuca este sa care apa pentru cei batrani si fara putere. De multe ori trebuie sa se duca si pana la distante de 3 kilometri. Situatia este aceeasi ca in urma cu sute de ani de ani, doar ca acum cei mici nu se mai feresc sa nu sparga ulcioarele.
SANSE MICI
In urma cu 4 ani, primaria a facut un studiu pentru a vedea cat ar costa alimentarea cu apa. Ar trebui 70 de miliarde. Bugetul pe 40 de ani al localitatii ar trebui cheltuit numai pentru reteaua de apa, la cifrele de atunci a fost insa concluzia specialistilor, motiv pentru care sperante ca va curge apa la robinet in Cuca nu prea sunt. Exista o exceptie: cel mai indepartat satuc al comunei, Barbalani, o comunitate de doar 40 de familii, are sansa de a beneficia de o retea de alimentare chiar din 2005. Prospectiunile au identificat sursa, primaria a facut actele. Mai trebuie sa vina banii.
Jurnal de campanie
magda colgiu
Ultima zi de caravana. Nici nu stiu daca sa ma bucur ca se termina periplul nostru prin tara sau sa fiu trista. Pe de o parte ma bucur ca ma intorc acasa, dar pe de alta parte... parca imi pare rau. Nu. E clar. Chiar imi pare rau. Pentru ca am plecat poate prea repede dintre oamenii minunati pe care i-am intalnit peste tot pe unde am fost. Astazi am ajuns la Cuca Macaii, in judetul Arges. Desi numele localitatii te face sa te gandesti la un loc situat undeva in creierii muntilor, comuna nu e chiar indepartata. Intre dealuri, la doar 9 kilometri de drumul care leaga Pitestiul de Ramnicu-Valcea. Prima oprire a fost la primarie, unde autoritatile locale, in frunte cu primarul, ne asteptau, mirati oarecum de interesul nostru pentru de localitatea lor. Dupa ceva discutii am plecat in grup catre Barbalani de Cuca, un satuc locuit de cateva zeci de persoane. Vizita noastra i-a facut pe oameni sa-si lase treburile pe planul doi si sa ne insoteasca cam peste tot pe unde ne-am dus. La Barbalani, pe un islaz situat in fata unei biserici monument istoric, s-au strans in jurul nostru, in afara unor copii veniti in vizita la bunici, si cativa localnici: tata Ioana, tanti Doina (sotia profesorului de romana de la scoala din Launele), profesorul de romana. Oamenii, foarte primitori de altfel, erau in stare sa ne ofere tot ce aveau prin casa: o bucata de branza, un ou, o cana de lapte, o farfurie de terci. Adrian si Doru se interesau de subictele din zona. Bogdan a fost muscat de o albina, pe care incerca de zor sa o fotografieze. Nu a patit nimic, dar... Ei, riscurile meseriei. Andreea a vazut o caprioara. Numai ea a fost norocoasa. Noi, restul, am vazut la lumina lunii pline o bufnita, in toata splendoarea ei.
P.S.: Si, gata, de maine acasa! Acasa!!
DRUMUL CARAVANEI
Etapa I - Hamangia
Etapa a II-a - Histria
Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe
Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti
Etapa a V-a - Podul Inalt
Etapa a VI-a - Flamanzi
Etapa a VII-a - Darabani
Etapa a VIII-a - Humulesti
Etapa a IX-a - Tihuta
Etapa a X-a - Praid
Etapa a XI-a - Corund
Etapa a XII-a - Blaj
Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni
Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari
Etapa a XV-a - Sarmizegetusa
Etapa a XVI-a - Petrila
Etapa a XVII-a - Maglavit
Etapa a XVIII-a - Izlaz
Etapa a XIX-a - Silistea - Gumesti
Etapa a XX-a - Cuca Macaii