Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asezare: Comuna Istria e asezata la 17 km de soseaua Constanta-Tulcea, 8 km de cetatea antica Histria si la 100 km de Canalul Sf. Gheorghe
RADU TUTUIANU
Pe malul lacului Sinoe se afla Cetatea Histria - prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei. La 8 kilometri departare de ruine se gaseste satul Istria, asezare intemeiata de bogatul turc Nasuf cel Negru. De aceea, pana in 1914, localitatea s-a numit Caranasuf. In 1822 au venit 15 familii de bulgari care au inlocuit populatia turceasca. Dupa un secol, nu mai era picior de turc in Istria. Primii romani au venit pe la 1860 in vatra satului; erau mocani de la Sibiu. Astazi, satul e compact romanesc, majoritatea locuitorilor provenind din Oltenia. Dupa ce in 1940 s-a semnat Conventia de la Craiova privind schimbul de populatie, 80 de familii de bulgari au plecat in Cadrilater, iar oltenii au colonizat Istria.
"Speram in namolul de la Nuntasi"
Cand am ajuns in satul Istria, la Primarie se tinea un soi de sedinta lejera, de dupa-amiaza. "Sa se faca ceva - a spus primarul Ioan Herdean - avem nevoie de locuri de munca in comuna." Desi le-a promis locuitorilor drumuri asfaltate, retea de apa si canalizare, cablu tv si telefonie digitala, nu stie nici el cum o sa puna-n aplicare asemenea proiecte. Speranta cea mare sta in agroturism si in baile de namol de la Nuntasi, sat din comuna Istria. "Namolul de la noi e mai bun decat cel de la Techirghiol", se lauda un secretar de Primarie. Cei 2.634 de locuitori ai comunei traiesc din agricultura; cultiva orz, grau, porumb, cresc oi si capre. Insa nu au piata de desfacere pentru produse. Iar cand apar cumparatori, acestia ofera prea putin - 5.000 de lei/ litrul de lapte de capra, 9.000 cel de oaie.
Nici peste nu au voie sa manance
Desi traiesc atat de greu, istrienii nu se incumeta sa scape de saracie. Din sat au plecat la munca in strainatate doar zece oameni, la capsuni. Ceilalti au ramas la sapa, la coada vacii si la ajutorul social. De cand au fost concesionate portiuni din lacul Sinoe, localnicii nu mai au voie sa pescuiasca. Se plang ca jandarmii si politia de frontiera pazesc pestii care li se cuvin. "Ionica Asandi s-o dus la pescuit si l-o impuscat paznicii in rotula, de-o ramas bietuâ baiat olog de-un picior", zice nea Fane care-a iesit la poarta sa vada de unde au venit masinile la Primarie. A crezut ca incepe iar campania electorala. Actualul primar e membru PNL si-a castigat din primul tur. Desi contracandidatul de la PSD, fostul primar a incropit intr-o saptamana un parc de promenada.
Citește pe Antena3.ro
Alcool si pamant
In sat, crasma poti gasi aproape la fiecare poarta. Localnicii, din putinul lor zilnic, nu pot sa stea cu gatita uscata. Comertul cu alcool infloreste in duzina de baruri impanzite pe toate ulitele. Trecand printre garduri sparte, case scobite si ograzi de maracini, ne croim drum spre biserica satului - monument istoric. In calea primarului iese cu jalba Marcel Taralunga si nevasta lui, Anisoara: "Domnuâ primar, ne-am mutat de la oras la tara, n-avem nici un venit, va rugam sa ne dati pamant". Secretarul le raspunde ca nu mai exista terenuri disponibile si Taralunga ramane trist in urma, jinduind "o bucatica de pamant sau un ajutor social, domâ primar".
Biserica ingropata
In 1860, bulgarii au construit biserica satului Istria. Locasul de cult e pe jumatate ingropat, iar piatra necesara constructiei s-a adus din cetatea antica. Turcii au impus scufudarea bisericii la aproape un metru in pamant, pentru a o deosebi de geamii - numai ele puteau fi zidite pe suprafata pamantului. Nici forma exterioara nu trebuia sa indice ca acolo exista un locas de cult. Astfel, biserica n-are turle - e fara glas, sta sprijinita pe contraforti grosi ca de cetate si nu e pictata nici in exterior, nici in interior. Turcii au incercat cu tot dinadinsul sa ascunda ca satul e populat si de crestini. In lipsa turlei, au introdus 52 de ulcioare ca sa dea rezonanta cantarilor bisericesti.
Mita electorala - La vot, cu dreptuâ-ncaltat si stanguâ descult
In satele din jurul Deltei Dunarii, lupta electorala e la fel de crancena ca peste tot, dar metodele de atras electoratul ne depasesc cu mult imaginatia. In comuna Mihai Viteazul, primarul, candidat pentru un nou mandat, a cumparat 1.000 de perechi de adidasi pe care sa-i imparta localnicilor pentru a-i stimula sa-l voteze. Ca sa nu i-a teapa insa, le-a dat mai intai unul dintre adidasi, urmand ca daca iese primar sa-l dea si pe celalalt. Ca sa-i completeze perechea, localnicii ar fi facut orice, asa ca l-au votat, iar primarul a inceput un nou mandat. In comuna Padina, noul primar PRM a impartit zahar si ulei la tot satul. "Noi suntem multumite ca ne-a dat zahar si ulei. Acuâ sa fie si el multumit", isi povesteau cateva babe motivele pentru care s-au dus sa-si aleaga primarul.In alta comuna, alegerile au fost castigate cu promisiunea ca vor fi sterse datoriile clientilor de la buticul candidatului.
