Hipopotam de Calarasi

Acum 20 de ani, Calarasiul a fost sub ape. S-a spart peretele digului de la Combinatul Siderurgic, atunci fiind in constructie, iar apa s-a revarsat peste oras. Pagube mari! Din fericire, nu au fost pierderi umane, dar au murit inecate aproape toate animalele de la Gradina Zoologica din localitate.

Despre Zoo Calarasi nu se mai stie mare lucru. Poate va intrebati de ce ar trebui sa se stie... Pentru ca a fost, la un moment dat, cea mai mare din tara, a fost un impresionant muzeu viu. Acum, vezi numai custi vechi, unele improvizate, grilaje si garduri ruginite, animale obosite sau poate plictisite. Cu toate acestea, vizitatori sunt. Mai ales bunici si nepoti.

SARACIE IN CASA ANIMALELOR. Vizita noastra ii ia prin surprindere pe "doamna Tantica" si pe "domnul Fanel", doi dintre angajatii permanenti ai Gradinii. Se agita, nu prea stiu ei ce informatii sa ne dea, insa ne poftesc politicosi sa stam pe o bancuta si sa-l asteptam pe "domnu inginer". Suntem ascultatori si... plecam sa vedem ce ne ofera placut ochiului Gradina Zoologica. Din cauza caldurii, mai toate animalele s-au ascuns in custi, lucru ce ne face sa credem, initial, ca la Zoo "sufla vantul" prin adaposturi.

Ne-a impresionat un hipopotam imens. Sfida caldura, manca pofticios, fara sa-l deranjeze prezenta noastra si insistenta cu care i se faceau fotografii. Mastodontul asta era inchis intr-un spatiu atat de mic, incat ziceai ca-i o garsoniera veche si murdara, dintr-un bloc marginas al Bucurestiului, locuita de o familie numeroasa.

ALTA FATA-N PERSPECTIVA. Apare si domnul inginer zootehnist. Cristian Tatavura. De la el aflam de cea mai mare nenorocire prin care a trecut in anii ’80 Calarasiul si, implicit, Zoo. Isi cere scuze pentru starea actuala a Gradinii. Spune ca din ’90 nu s-au mai alocat deloc fonduri, iar din lipsa banilor a fost ca si legat de maini. Anul acesta, Primaria i-a dat 3 miliarde si jumatate de lei si deja s-a apucat de treaba. A inceput un program de reabilitare, vrea sa schimbe total imaginea Gradinii, sa mareasca spatiul de locuit al animalelor, sa instaleze centrala termica si sa amenajeze un acvariu pentru reptile si pesti exotici.

LOPATAR VERSUS PUI DE PITONI. Parcul Zoo din Calarasi s-a infiintat in 1979, cu animalele pe care le avea in gospodaria proprie tatal lui Cristian Tatavura: vulpi, enoti, pauni... Cu timpul, a inceput sa colaboreze cu gradinile zoologice din alte tari si sa faca schimb de animale. Asa a ajuns sa-si mareasca efectivul. Trocul era: pelicani, lopatari si berze albe contra pasari exotice ori diverse animale. De exemplu, cu un lopatar, aduceau din strainatate doi pui de piton. Acum nu mai merge treaba asta, pentru ca piata occidentala este invadata de tot ceea ce inseamna pasari de balta. In prezent, la Zoo Calarasi sunt 80 de specii. "Ne mandrim cu ursii de Alaska, tigrii tibetani, avem si o colectie de jaguari - sunt singurii din tara care se reproduc in captivitate. Hipopotamul este unicul din tara. L-am adus din Olanda in 1988, la schimb cu sase pelicani. Asta era paritatea. Am colaborat foarte mult cu Zoo din Olanda, Ungaria, dar si Rio De Janeiro. Odata, acolo am trimis cativa pui de pupaza." Din colectia de animale a facut parte si un rinocer. Dupa pierderea lui, a fost donat Muzeului Grigore Antipa din Bucuresti.

AU MURIT INECATE. In februarie 1986, Calarasiul a fost inundat. S-a spart digul canalului siderurgic (era in constructie) si s-au produs niste inundatii ingrozitoare. "S-a intamplat intr-o de zi duminica. Am fost anuntati cu cateva ore inainte si am incercat sa mobilizam oamenii pentru a salva animalele mai blande, care puteau fi luate prin interventie directa." Apa ajunsese la trei metri inaltime. Au scapat putine. 80% dintre ele au murit. Pe foca au gasit-o la Gradistea, in apropiere de Calarasi, chiar intr-o crescatorie de peste. A murit, din pacate, la scurt timp, din cauza nesimtirii umane care ii caracterizeaza pe unii. Cineva a aruncat vopsea in bazinul ei, iar a doua zi administratorii au gasit-o intoxicata. Dupa inundatie s-au mai salvat trei tigrii siberieni, maimutele, pasarile. Animalele au fost adapostite ba la Centrala Termica din oras, ba la Avicola. Speriati, ursii au stat in pomi pana ce i-a izbit foamea si n-au mai indurat frigul, asa ca au sarit imediat in barcile pescarilor cand acestia i-au ademenit cu mancare. Un localnic a adoptat un pui de maimuta. Dupa ce a crescut, a inceput sa faca prapad in casa omului si a inapoiat-o.

Pepiniera gradinilor zoologice din Romania

Inundatiile din ‘86 au distrus arhiva Zoo si multe cladiri. O vreme s-a circulat numai cu salupa. "Dupa acea data, conducerea s-a implicat foarte mult in renovarea Gradinii, mai ales ca se punea problema daca sa se reinfiinteze sau nu. Pana in 1990 a fost in dezvoltare continua si ajunsese cea mai mare din tara. Imi place sa spun ca si in prezent, cu toate problemele pe care le avem, suntem pepiniera gradinilor zoologice din tara, unde am vandut, pana acum, peste 30 de pui de jaguar, 30 de tigri siberieni, struti emu etc. Nu cred ca exista Gradina Zoologica in tara care sa nu fi primit animale de la Calarasi - ma refer la amplasamentele mari", spune Tatavura.