Orezul de Polizesti si italienii

Cea mai mare orezarie din tara se afla langa Balta Mica a Brailei. Dupa ce a incaput pe mana lui Omar Hayssam, s-a uscat orezaria si patru ani nu a produs decat buruieni. Dar niste italieni s-au nimerit mai nou pe la Stancuta si par decisi sa le dea de treaba vadanjorilor din sat, care riscau sa-si piarda indemanarea si stiinta.

FARA BOB. De mai mult de 45 de ani, in comuna Stancuta se afla cea mai mare amenajare orezicola din Romania. De altfel, la Institutul de cercetare care functioneaza in comuna a fost pus la punct cel mai apreciat soi romanesc de orez, Polizesti 28. Cultura a avut de suferit insa in ultimii ani, din cauza secetei si a inundatiilor. La 27 decembrie 2000, in ultima sa zi in Ministerul Agriculturii, Ioan Avram Muresan a perfectat vanzarea IAS Stancuta catre Agro City Center, firma lui Omar Hayssam, om de afaceri devenit celebru pentru scandalurile provocate de afacerile sale, precum si pentru implicarea in cazul ziaristilor romani rapiti la Bagdad.

Hayssam a platit 100.000 de dolari pe pachetul de 65% din actiunile IAS-ului, ale carui terenuri valorau 17 miliarde de lei, iar orezul recoltat si depozitat in hangare i-a adus alte 7 miliarde de lei. Numai subventia (de 1 milion la hectar) i-a adus lui Hayssam 4 miliarde de lei in primavara lui 2001. Cu toate acestea, la Stancuta orezul a inceput sa devina la fel de rar ca pe Varful Omu. In primavara lui 2001, omul de afaceri arab a incheiat un contract de participatiune intre SC Stanriz Stancuta si alte doua firme ale sale, care a permis acestuia sa solicite apoi executarea judecatoreasca a IAS-ului. Acesta a fost deposedat astfel de cinci combine CLASS si 10 tractoare nou-noute, echipamente speciale pentru acest tip de cultura. IAS Stancuta a fost declarat falimentar si a incaput pe mana lichidatorului Continvest. Cei 433 de angajati de la IAS au ramas fara slujbe.

MURMURUL OREZULUI. "Cand am venit eu aici, combine si tractoare aruncat la fier vechi... Am inceput plang", povesteste Luigi Mundini, un italian scund, transpirat si purtator de ochelari de soare. In spatele lui, tabelele (parcele - n.r.) de orez de un verde inca crud se intind pana la linia orizontului. O panorama parcelata de diguri inalte de vreo 30 de centimetri si de santuri de apa. Italianul ne explica ca un om specializat, vadagiul vine din cand in cand si da drumul la apa dintre firele de orez sau, din contra, le inunda, dupa nevoie. "Orez vorbeste, dar trebe intelege ce spune", explica Luigi Mundini, multumit ca a gasit la Stancuta oameni care stiu sa asculte aceste plante speciale si mai putin intalnite in Romania. Mundini este inginer agronom si pana acum a muncit trei ani pe la Lugoj. In iarna, SC Agricola Padova s-a decis sa investeasca in orezaria de la Stancuta, dupa ce a testat mai multe terenuri din China, Italia, SUA si Coreea. L-a trimis pe Luigi Mundini in Balta Mica a Brailei, iar concluziile dupa o jumatate de an sunt mai mult decat favorabile. Povesteste ca patronul sau il suna si de trei, patru ori intr-o zi, pentru a se convinge ca lucrurile merg bine.

RELANSARE. Italienii au insamantat 2.000 de hectare, nici jumatate din capacitatea orezariei de la Stancuta, dupa ce au cumparat tractoare specializate si au reparat digurile care incepusera sa se surpe dupa ce oamenii din sat au dat animalele la pascut in orezarie, vazand ca nu mai vine nimeni sa angajeze vadagii din sat. Lucrurile au mers mult mai bine decat ar fi crezut italienii la inceput, pentru ca oamenii din comuna stiau sa faca muncile necesare si s-au mobilizat imediat cand au auzit ca exista cineva interesat sa insamanteze orez. Au venit cu totii cu tractoarele lor sa dea o mana de ajutor la munci, asa se face ca, desi s-au apucat de treaba abia in martie, italienii au reusit sa insamanteze o suprafata chiar mai mare decat si-au imaginat. Societatea a angajat deja 80 de persoane dintre cele disponibilizate de catre Omar Hayssam si intentioneaza marirea suprafetei exploatate a orezariei la anul. Sase soiuri italiene de orez a insamantat Agricola Padova, dar cea mai mare suprafata i-a fost rezervata tot lui Polizesti 28. Cu bobul lui rotund, gustos si care nu se desface la fierbere, soiul romanesc l-a convins pe Mundini.

DUNAREA, LA LITRU. O nemultumire are insa Luigi Mundini: societatea sa plateste pentru apa atat de necesara orezului 12 milioane pentru fiecare hectar. Spune asta apasat si rar si arata cu mana spre Dunarea de dincolo de digul de protectie, imediat vecina cu orezaria. De altfel, italienii se gandesc sa investeasca intr-o instalatie de pompare pentru a-si lua singuri apa, fara sa mai plateasca catre Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare".

"Romania este cel mai mare consumator de orez. Fiecare persoana consuma cate cinci kilograme anual, iar suprafetele amenajate aici acopera doar 2% necesar", incearca Luigi Mundini sa explice in romana sa exersata in cei trei ani de cand este aici. Piata este, Balta este, numai apa e cam scumpa. (Laura Toma, Doru Cobuz)

"BIZDA MA-TII DE PRIMAR"

Primarul Turcu a avut de furca mult cu fratii Hayssam, dupa ce acestia au pus mana pe IAS-ul Stancuta. In primavara lui 2001, Suleiman, un frate de-al lui Omar, a venit la primarie pentru a-si face hartiile sa incaseze cele 4 miliarde de lei subventia agricola. Nicu Turcu i-a conditionat lui Suleiman eliberarea documentelor necesare de faptul ca societatea Stanriz sa-si achite o datorie de mai mult de 200 de milioane de lei fata de bugetul local. Arabul a sustinut ca nu are bani, dar vazandu-se strans cu usa, a achitat datoria cu lemn de la Foresta. Numai ca, intr-o zi, in fata primariei au oprit cateva camioane cu cherestea si dulapi, pe care nimeni nu-i astepta. Nicu Turcu a cerut avi zele de insotire a marfii, in care, la destinatar, era trecuta Primaria Stancuta, Braila. Intelegand ca arabii au folosit acele hartii ca acoperire pentru transporturi nu tocmai ortodoxe, acesta a profitat de situatie. A pus sa fie descarcate camioanele. Suleiman l-a sunat curand. "Bizda matii de primar", a fost reactia acestuia cand a inteles ca lemnul va ramane la primarie ca si sponsorizare, alta iesire din situatie fiind doar aceea de a fi sesizate autoritatile de control. Nicu Turcu a ramas cu satisfactia ca a facut gard si acoperis la scoala, dar un an mai tarziu a vazut cum cele mai bune masini agricole ale orezariei iau drumul Bucurestiului, caci arabul a falimentat societatea.