Scornicesti, din nou sat

Acum 20 ani se zvonea ca va deveni un mic Las Vegas. Dupa trecerea lui Ceausescu in istorie, Scornicestii s-au intors la statutul de sat. Fara apa curenta, fara gaze, fara infrastructura. Fara bani. Fara viitorul luminos prognozat de fiul satului.

Ceausescu a avut o manie: sa ridice la rang de oras satul in care s-a nascut. A inaltat aici o industrie infloritoare. Insa, o data cu moartea lui Ceausescu, au intrat in pamant si maniile acestuia. Scornicestiul se intoarce incet, dar sigur la rang de asezare rurala. Apa curge doar cinci ore pe zi, iar unii locatari de la blocuri se incalzesc la soba.

"Inainte de ’89 noi nu mai aveam nevoie de nimic. Puteati pune aici, la toate iesirile din Scornicesti, bariere, si nu ne mai trebuia sa avem contact cu restul tarii. Aveam de toate: fabrica de conserve, de paine, aveam abatoare, ferme de porci, fabrica de bere, fabrica de branza. Aveam tot!", asa vorbeste despre vremurile de dinainte de Revolutie unul dintre scornicestenii ramasi si acum in localitatea unde s-a nascut Nicolae Ceausescu. In prezent, fabrica de conserve s-a dus, cea de branza a dat ortu’ popii si ea. Praf s-a facut fabrica de bere. Dupa spusele primarului, a fost privatizata, si cel care a cumparat-o taie din ea si o vinde putin cate putin la fier vechi. Din oraseni prosperi, scornicestenii au devenit saraci lipiti pamantului.

LACATUS LA CUSUT. Dar tocmai aceasta saracie tine localitatea in viata, intrucat localnicii, disperati, sunt in stare sa munceasca si pe salarii de 2.600.000 pe luna. Forta de munca foarte ieftina i-a atras pe straini sa-si deschida linii de productie aici. La inceput a fost doar Intreprinderea de confectii si tricotaje GAMA, dar in jurul ei au mai aparut alte 27 de astfel de societati in domeniul confectiilor textile. Peste 2.000 de oameni lucreaza in acest domeniu, majoritatea parasindu-si dupa ’89 vechile locuri de munca si, indiferent daca erau maistri, lacatusi sau brutari, s-au apucat de cusut. Unele dintre privatizarile de la Scornicesti au fost un esec. Fabrica de conserve e vanduta, dar nu functioneaza, cea de branza e "in conservare, adica nu functioneaza, dar nu au daramat nimic din ea", dupa cum se exprima primarul Scornicestiului, Constantin Nedelea. Dar sunt si privatizari care au reprezentat un succes cel putin din punct de vedere al faptului ca au creat locuri de munca. La Negreni, un sat de langa oras, un roman a cumparat o anexa a fostului CAP, o ferma de porci populata recent cu aproape 300 de scroafe. Fabrica de asamblare de piese auto PULSOR, si ea privatizata, ofera peste 600 de locuri de munca. A trebuit sa se reprofileze, micsorandu-si pana la 2% colaborarea cu uzina de la Pitesti, preferand sa vanda piesele auto in magazine. Multi oraseni s-au reintors la munca de la camp.

PROVOCAREA BLOCURILOR. Locuri de munca sunt in Scornicesti, dovada fiind ca rata somajului aici este cu mult sub cea pe tara. Daca la nivelul tarii se inregistra in mai 2005 o rata a somajului de 5,5%, la Scornicesti era de sub 3%.

In afara de faptul ca munca lor este prost platita, o alta mare nemultumire a scornicestenilor este apa rece, care curge doar cinci ore pe zi. La cele 70 de blocuri, cate sunt in oras, apa rece curge doar doua ore dimineata si trei seara. "Pentru a remedia aceasta problema, trebuie sa investim aproximativ 40 de miliarde de lei, bani pe care nu ii avea. Reteaua de distributie e veche si este distrusa", precizeaza primarul Scornicestiului, Constantin Nedelea.

Apa rece a ajuns subiect de disputa intre orasenii din satul natal al lui Ceausescu. "Multi au vile cu gradina si uda toata ziua plantele si nici macar nu au apometre", se plange o sconicesteanca. Sunt aproximativ 50 de case in oras care, minune mare, au apa nonstop, de-i face pe ceilalti concitadini invidiosi. Si asta pentru ca sunt pozitionate "strategic", fiind legate pe coloana de aductiune. Dar primarul vrea sa le taie si lor acest mare privilegiu. "Am discutat cu cei de la Serviciu Apa Canal si au ajuns la concluzia sa comasam aductiunea pe o portiune mai mica, sa lucram cu sase puturi, pentru ca e mai economic." O femeie din blocul 61, care nu mai are nici macar acele cinci ore de apa rece la robinete, sustine ca a ramas fara apa din cauza catorva rau-platnici din bloc, pentru care au fost pedepsiti toti locatarii. "Noroc ca am un frate mai incolo si aduc apa cu bidoanele, o incalzesc, o pun in cada." De cealalta parte, primarul Nedelea neaga ca ar fi blocuri in oras in care toti locatarii ar fi debransati de la reteaua de apa potabila. "Noi nu am debransat pe nimeni. Ei au venit si au facut cerere sa fie debransati."

DE LA ROBINETE LA FANTANI. Pentru Scornicesti, un bloc cu trei etaje e deja prea mult, intrucat apa nu mai reuseste sa urce pana la nivelul al treilea. "Saracii de ei, si-au luat masini de spalat automate, si-au cumparat centrale, dar nu le pot folosi pentru ca nu au apa", le plange soarta frizerita din oras. Am reusit sa luam legatura doar cu un singur om care se afla la etajul al treilea. Ne-a spus scurt, fara nici o completare: "Ne descurcam cum putem!". In situatia asta se afla aproape zece blocuri din oras, restul fiind de doar doua niveluri. Multi dintre locatarii de la bloc spun ca, daca problema cu apa rece nu se va rezolva, vor fi nevoiti sa faca ce faceau strabunii in Scornicesti: sa sape fantani. Si atunci orasul va deveni unul foarte pitoresc, cu puturi la fiecare scara de bloc.

FARA GAZ. De apa calda nici nu poate fi vorba, intrucat incalzire centralizata nu mai este in Scornicesti din 1998. Asa ca oamenii au de ales: ori isi cumpara scumpele centrale de apartament, care functioneaza cu gaz, ori isi construiesc, ca pe vremea bunicilor, sobe in casa. Exista blocuri in oras unde nu ajunge nici macar gazul. "Sunt doua blocuri, un bloc de garsoniere, fostul camin de nefamilisti Gama, si blocul 108, unde bucatariile sunt foarte mici si nu se pot racorda la gaze", sustine primarul, care, initial, nu-si aducea aminte sa fie vreun bloc fara gaz in Scornicesti. Aici oamenii cara lemne pana la ultimul etaj pentru a-si face focul in sobe, sa se incalzeasca.

Localizare Scornicesti Orasul Scornicestie este situat in nord-vestul judetului Olt, aflandu-se la 30 de kilometri de municipiul Slatina De la Slatina la Scornicesti se poate ajunge cu masina, pe drumul E 70, care leaga resedinta judetului Olt de Pitesti.

TrAiascA reSoul! "Exista doua blocuri, un bloc de garsoniere, fostul camin de nefamilisti Gama, si blocul 108, unde bucatariile sunt foarte mici si nu se pot racorda la gaze. Nu indeplinesc normele care sunt prevazute" Constantin Nedelea, primarul Scornicestiului

INVESTITII "Sunt oameni care si-au cumparat masini de spalat automate, altii si-au luat centrale termice. Dar nu le pot folosi, pentru ca la ei, la etajul trei, nu ajunge apa" o frizerita din Scornicesti

MARE

Orasul Scornicesti are o suprafata de aproape 17.000 de hectare, fiind cea mai intinsa localitate din judet, depasind ca suprafata chiar municipiul Slatina. In componenta orasului intra 13 sate. In jur de 12.000 de locuitori au mai ramas in localitatea unde s-a nascut Nicolae Ceausescu, mai multe femei (6.400) decat barbati (6.000). Pe teritoriul Scornicestiului exista un liceu agroindustrial, patru scoli cu clasele I-VIII, altele patru pentru cursul primar si 12 gradinite.