Stramutatii de pe fundul Lacului Bicaz

Anul 1959 d.Hr. Prima bena a barajului Bicaz si implicit formarea lacului de acumulare ameninta localitatile din zona. Unii dintre ei n-au vrut sa plece decat cand s-au vazut cu apa aproape de casa. Undeva in munti, in padure, undeva uitati si izolati de lume sunt cei care traiesc in satele Secu si Izvorul Alb.

Un drum forestier anevoios ne conduce in munte spre Secu si Izvorul Alb. Cu peste 15 ani in urma, acest drum nici nu exista. Iar locuitorii traversau cu vaporasul lacul pe malul celalalt. Dupa 1990, compania a dat faliment si a trebuit sa fie construit un drum. Secu si Izvorul Alb sunt doua comunitati de moldoveni izolati de realitatea de jos. Doua comunitati imbatranite, carora si speranta le-a murit. "Aici nu vrei nici sa mori. Daca vrei sa te stingi lent, vino si traieste aici", ne spune cu amar in glas Emilian, localnic al Izvorului Alb. Biserica din localitate a fost inceputa in anul 1897 si terminata exact peste 15 ani, in anul 1912. O data cu construirea barajului a fost demolata, carata pana in noul sat Izvorul Alb, format artificial in cativa ani, si refacuta in anul 1962 cu ajutorul enoriasilor. Preotul vine tocmai de la Tazlau si face slujba alternativ, intr-o duminica la Izvorul Alb, in alta la bisericuta de la Secu. La slujba de duminica dimineata de la Izvorul Alb, doar cativa batrani, atatia cat sa-i numeri pe degete. O batranica simpatica si amabila, cu o palariuta alba pe cap pentru a o feri de arsita soarelui, ne spune ca oamenii merg la biserica, dar nu mai sunt cum au fost odata.

PROBLEME. La Izvorul Alb, un mic afluent se uneste cu lacul. Se poate vorbi astfel despre un inceput. Dar oamenii il ignora. Acolo unde incepe lacul incep si problemele lor. Lacul i-a obligat pe parintii lor sa se refugieze pe dealuri sa-si faca alte case, gospodarii, sa-si care mortii din cimitire si sa-i ingroape prin locuri straine. Batranii au mai uitat, tinerii vorbesc din povestile bunicilor sau parintilor. Tinerii fug la oras, iar batranii nu se mai pot rupe de aceste locuri. Chiar daca problemele sunt multe. "Aici, la Izvorul Alb si la Secu, si Salvarea ajunge dupa moarte." Oamenii vorbesc despre lipsa de dispensar, de telefonie. Vorbesc despre greutatile lor cu care o sa intre in UE, dar de care occidentalii au uitat de mult. "Daca e nevoie de o urgenta medicala, avem telefoane mobile sau apelam la cei care au ca sa vina un ajutor, o asistenta sau un medic. Dar degeaba cateodata, ca vine dupa doua ore si poate fi prea tarziu", spune Ion, un localnic imbatranit de vremuri.

DEPLASARE. In Izvorul Alb, daca ai nevoie de un drum urgent la Bicaz, apelezi la TV-ul harsait al patronului de la carciuma. Satenii povestesc ca Primaria a pus la dispozitia lor un TV care facea curse regulate intre satele izolate din munte si Bicaz. Dar acesta si-a dat obstescul sfarsit in scurt timp. Despre patron oamenii vorbesc numai de bine. Ca e om saritor si la nevoie ii ajuta cu un drum spre oras daca e vreo urgenta. Cu acelasi TV, patronul de carciuma cara saptamanal pentru oameni paine, zahar, faina, legume si altele d’ale gurii. Tot el face si pe postasul, aducand si pensia oamenilor. Carcotasii din sat mai baga si "strambe". "Om bun patronul. Dar cateodata suntem nevoiti sa ne inghesuim si cate douazeci in TV-ul ala chinuit, peste rosii, cartofi, paine, pe care apoi le vinde oamenilor. Drumul dureaza cam o ora. Dar iarna e dezastru. Face troaca aia si cate trei ore si se strica din cand in cand. E greu. Cursa pana la Bicaz costa 50.000 de lei", spune nea Ion.

MULTUMIT. La carciuma, un batran multumit de viata linistita din munti. "Nu sunt probleme aici. E liniste, telefoane mobile sunt o gramada pentru diverse probleme. Il vedeti pe ala? (si arata cu degetul spre un satean care tocmai ne descrisese traiul satenilor din acele locuri). Ar putea sa aiba telefon. Sa-i ia fiu-sau, ca are bani. De ce nu-i ia? Aici e munte, aer curat. De ce se plang?"

Zona Secu - Izvorul Alb ar putea aduce sute, daca nu mii de turistii, daca drumurile de acces catre localitati ar fi refacute. Satenii spun ca zona e darnica si poate fi dezvoltata, dar nu se inghesuie nimeni pentru a face turism in zona. "Numai asa ar putea reinvia zona asta. Altfel, e moarta. Aici se termina tot", ne spune Emilian, satean din Izvorul Alb.

Cele doua sate nu aduna la un loc mai mult de 300 de suflete. Suflete uitate de timp si de lumi. Suflete ce se simt abandonate.

Politica la tara

PREFERINTE. Satenii din Secu si Izvorul Alb au votat primar PD, dar nu si pe Traian Basescu. Lor le place de Iliescu

Condamnati la izolare pe marginea Lacului Izvorul Muntelui, intre munti, satenii din cele doua localitati nemtene, care tin de Bicaz, nu au vazut picior de politician pe acolo, in afara de primar. Unii ii stiu pe mai-marii tarii de la televizor, altii deloc. Aici nu ajung ziare si nu toti au televizoare ori radio. Cei mai multi dintre sateni sunt batrani. La vot merg intotdeauna in numar mare. Anul trecut, la alegerile generale, prezenta la urne a fost la Secu de 100%, iar la Izvorul Alb, de peste 80%. Au simpatiile si antipatiile lor si ne vorbesc despre asta. I-am intalnit pe ulite sau la carciuma si n-au ezitat sa isi spuna parerile.

In cele doua sate, cu un primar PD, seful statului, Traian Basescu, nu este vazut prea bine. De altfel, el a castigat voturi mai putine aici decat candidatul PSD, Adrian Nastase, la alegerile prezidentiale de anul trecut. Este cunoscut prin aceste locuri, doar numele este un pic mai diferit. "Batescu este presedintele acum. Dar mai bun o fost Iliescu. O mai pus la pensii, fata de astia care nu or dat nimic. Iliescu vorbea mai frumos, spunea ce se poate da si ce nu. Traim din ce in ce mai prost", marturiseste cu nostalgie o batranica de 76 de ani, Raveica Iacoboaia, din Izvorul Alb. Se intoarce de la biserica, si cu ea mai sunt doua batrane. Stam pe ulita si par interesate sa discute d-ale politicii. Au nemultumirile lor, ca nu-i dispensar, doctor, masina sa mearga la oras, dar au si opinii politice. Nu le place Basescu si il regreta pe Ion Iliescu. Cine este acum prim-ministru nu au auzit, dar stiu de fostul premier. "Ne placea dl Nastase. Era mai bine daca iesea el", ni se destanuie Tincuta Prunea, de 73 de ani. De cei 12 parlamentari ai judetului habar n-au ca ar exista. Mihai Mihaila, un batranel vioi, de 78 de ani, venit sa cumpere d-ale gurii de la magazinul din sat, crede ca au devenit parlamentari dupa ce si-au "facut rost de diploma" si si-au "facut firme". Ii critica ca nu vin prin sate sa vada "cum dau inapoi". Un fost politist, adapostit la umbra unui copac in fata carciumii, cu un pahar de licoare in fata, ne spune, cu un aer mai destept, inspirandu-se din analistii vremii, ca Basescu este "ca un marinar beat". Doar unul, mai curajos, se incumeta sa dezvaluie ca il admira ca e hotarat, dar stie ca are si lipsuri.

Ileana lu’ Dodu, din Secu, are 80 de ani. O gasim plimbandu-se pe ulitele pustii, sprijinindu-se de un toiag. Ne spune ca nu a avut niciodata televizor, dar a auzit de Basescu. Nu stie prea multe despre el, dar are o nemultumire. "E o mare problema cu banii astia care se schimba.

Ne-o zis cineva. Nu o sa fie bine." Ne prinde in discutii si Barbara Fartagu, o femeie sprintena si iute la vorba, de 69 de ani. L-a votat pe Basescu, dar mai multumita a fost de Iliescu ca "o pus ceva la pensii, acum nu mai pun nimic". Daca s-ar face alegeri anticipate, adica noi alegeri, nu vrea sa auda cu nici un chip. "O sa iasa lumea in strada, ca ajunge la omulet de nu mai poti inghiti. Ce sa mai deie? Cand o intrat prima data si-o facut salariile lor. Dar la omul care munceste o viata, cine ii pune?" Pentru ea, politica se rezuma la "aia care si-au facut salariile mari". Si atunci, de ce sa mai voteze?!! (Lavinia Dimancea)