x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Carpeta bunicii si FBI-ul

0
Autor: Toma Roman Jr 26 Sep 2006 - 00:00
Carpeta bunicii si FBI-ul


KITSCHUL NOSTRU CEL DE TOATE ZILELE
Prima oara am auzit termenul kitsch in familie. Bunica mea, femeie relativ simpla, facuse rost de o carpeta cu cerb adapat la izvor. Maica-mea, scolita, scuza carpeta in fata unei colege de facultate venita inoportun la Sibiu, unde statea cerbul pe un perete: "Iarta-ma, nu e gustul meu...". De atunci, termenul de kitsch m-a tot insotit.

O iubita de-a mea, care a mers in Grecia, mi-a adus niste matanii din plastic mov, in chip de suvenir. A tinut sa-mi spuna ca a dat sapte euro pe ele. Mi-a parut rau ca am o iubita toapa... atunci cand, de ziua mea, aceeasi persoana mi-a facut cadou un tricou pe care scria "Female Body Inspector - FBI", pe care il arborau cu constiinta ca sunt foarte glumeti toti baietii din cartier, m-am prins ca am o iubita proasta si am abandonat-o. Un coleg de redactie, in timp ce beam o cafea undeva in Herastrau, si-a cumparat o icoana dubla si viu colorata, care la nevoie era ba Sfantul Nicolae, ba Apostulul Pavel, depindea numai de cum o roteai. Depindea de cum priveai bucata de plastic. In aceeasi seara, trecand pe langa Casa Poporului, mi-am dat seama ca arhitecta Anca Petrescu a produs o porcarie de zile mari. O cladire cat malul, intr-un cocktail de stiluri indoielnice, la fel cum e si gustul lui Mitica Dragomir, care i-a cerut sus-numitei sa comita palatul Ligii Profesioniste de Fotbal.

AMORASI PE FESE. Pe unde am umblat, in tara sau pe afara, am primit drept cadou priapi din plastic roz, sticle de plastic, aproape imitatie de sticla, dar cu o forma "deosebita". O ruda apropiata a primit o decoratie oribila care se cheama "Meritul Cultural". Ca design seamana cu un bibelou de balci. Acum un an si ceva ma simteam inconjurat de kitsch-uri. Ma gandeam ca nu mai exista prea mult bun-gust in lumea in care traiesc. Aproape toate fetele pe la care treceam prin casa aveau un bibelou cu amorasi. Unele dintre ele aveau chiar un amoras tatuat pe fesa. Mi-am dat seama ca nu are nici un rost sa ma lupt cu gusturile maselor, acum vreun an si opt luni.

Eram undeva in Apuseni, intr-o carciuma plina de oameni simpli. Unul dintre ei, cu un cutit mare in mana, tocmai taiase un porc. Vesel, mi-a spus: "No, esti chici daca nu dai o horinca la toti". Fiindca nu am vrut si nici nu am avut posibilitatea sa le dau la toti cate o horinca, am devenit "chici". (Toma Roman jr)
Citeşte mai multe despre:   kitschul de toate zilele

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de