DEZINTERES. Aşezări arheologice, biserici şi clădiri vechi de sute de ani zac in paragină

Lipsa fondurilor pentru restaurare fac ca numeroase monumente istorice de pe teritoriul Hunedoarei să se degradeze pe zi ce trece. Printre comorile cu care se laudă judeţul Hunedoara sunt cele două capitale antice, ale Regatului Dac şi Daciei romane - Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Huniazilor, Parcul Naţional Retezat, Cetatea Colţ, Cetatea Devei, Castelul de la Săntămărie Orlea, bisericile de la Densuş, Crişcior, Strei, Ribiţa, Lăpugiu de Jos.

In jur de 160.000 de turişti au vizitat anul trecut Castelul Corvinilor. Mai bine de 70 la sută dintre ei au fost străini, cei mai mulţi veniţi din Ungaria. Cifra, deşi triplă faţă de cele inregistrate cu 10 ani in urmă, nu este pe atăt de mare pe căt ar merita un monument ca şi castelul, unic in sud-estul Europei.

Din păcate, in ultimii şase ani, monumentul nu a primit niciun leu din partea autorităţilor centrale, pe motiv că este revendicat. Practic era vorba despre o cerere depusă de o persoană din Tărgu Jiu, care pretindea că este urmaş al familiei Corvinilor şi cerea ca monumentul să-i fie restituit conform Legii nr. 10/2000, care prevedea retrocedarea imobilelor confiscate abuziv de către regimul comunist. Or, Castelul Huniazilor a intrat in proprietatea statului romăn in anul 1918, imediat după Marea Unire, iar ultimii descendenţi ai familiei lui Iancu de Hunedoara au decedat in secolul al XVIII-lea. Pentru că acea cerere era totuşi inregistrată, autorităţile centrale au refuzat ani de-a răndul să aloce fonduri pentru restaurarea castelului. Singurele sume pentru astfel de lucrări au fost date de Consiliul Local Hunedoara. In prezent, la castel se execută lucrări de renovare a 35 la sută din acoperişul monumentului, in valoare de 400.000 de lei. Pentru tot acoperişul ar fi nevoie de 2 milioane de lei. In total, pentru lucrări de renovare a intregului monument sunt necesare 4 milioane de euro.

Biserica incuiată. In aceeaşi categorie a obiectivelor turistice cu care âsoarta" a fost mai mult decăt nedreaptă se incadrează Biserica din Strei-Săngeorgiu, de lăngă Călan. Este vorba despre cel mai vechi lăcaş de cult din piatră ridicat pe teritoriul Romăniei. Biserica a apărut la sfărşitul secolului al Xll - lea - inceputul secolului al Xlll-lea, cu cel puţin o jumătate de veac inaintea celei de la Densuş. Obiectivul şi-a păstrat forma originală, imaginea sa fiind, puţin spus, emoţionantă. La ea ajung insă doar grupurile de turişti cu ghizi destoinici care ştiu pe unde să o caute pe tanti Leana, proprietara casei din apropierea monumentului, care are cheia de la poarta cimitirului bisericii. Dacă tanti Leana este pleacată la muncile cămpului, turiştilor nu le rămăne decăt să meargă mai departe, sau să sară gardul, in cazul in care doresc neapărat să vadă biserica mai de aproape, că de intrat oricum nu pot intra.

Bani de la Michael Guest. Biserica din localitatea Densuş este un mister aproape imposibil de dezlegat. Despre aceasta s-au scris căteva sute de lucrări, dar nimeni nu a reuşit spună cine a ridicat aceasta construcţie. Există ipoteze potrivit cărora incă din anii 102 - 105 d. Ch. pe locul bisericii ar fi fost un templu păgăn al zeului Marte sau mausoleul un general roman. O altă ipoteză dă ca perioadă de construcţie a bisericii secolul al XII - lea sau al XIII-lea, din pietre aduse de la Sarmizegetusa Romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa), pentru a servi ca lăcaş de cult al ritului romano-catolic. In urmă cu patru ani, fostul ambasador al SUA la Bucureşti, Michael Guest a cerut la Washington fonduri speciale pentru realizarea proiectului de restaurare a bisericii si le-a obţinut prin intermediul unui program special, "Fondul ambasadorial pentru conservarea obiectivelor culturale". Astfel, Ambasada SUA a donat 20.000 de dolari pentru Biserica din Densuş. In schimb, autorităţile locale promit in fiecare an şi, mai ales in faţa camerelor de luat vederi, că vor dona fonduri pentru finalizarea lucrărilor. Ultima oară, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara a declarat in urmă cu o lună că vor fi alocate fonduri pentru biserică.

Ţara Zarandului. Bisericile de la Ribiţa şi Criscior, judeţul Hunedoara, monumente istorice de o valoare naţională excepţională, sunt două dintre cele mai vechi biserici romăneşti de zid din Transilvania. Construită in 1414 şi inscrisă in Patrimoniul European al Monumentelor Istorice, biserica âSf. Nicolae", din Ribiţa, se află in prezent intr-o stare jalnică, fiind pe punctul de a se prăbuşi. Din cauza ploilor, grinzile şi coarnele, care alcătuiesc structura de rezistenţă a acoperişului, sunt complet putrezite, iar tencuiala este căzută aproape in intregime. Iar dacă turiştii ar dori să viziteze biserica, ar reuşi cu greu pntru că nu este inclus in niciun pliant turistic, iar in drumul principal nu există niciun indicator care să indrume spre monument.

Aceeaşi soartă nefericită o are şi Biserica âAdormirea Maicii Domnului", din Criscior, care datează cam din aceeaşi perioadă cu cea din Ribiţa. Ctitorie a cneazului din Bălea, biserica are o insemnătate excepţională pentru istoria şi cultura romănească, fiind declarat monument istoric al Ardealului. Cu toate acestea, starea in care se află este dezastruoasă. Frescele exterioare sunt degradate, iar echilibrul construcţiei este şubrezit din cauza apei care se infiltreaza in fundaţie.In inima Zarandului, in ţara lui Avram Iancu, două dintre cele mai vechi biserici din Transilvania, stau să cadă. In 2006, Consiliul Judeţean Hunedoara a alocat 8,5 miliarde de lei vechi pentru diferite lucrări la 95 de biserici din judeţ, printre care şi Criscior. Fonduri insuficiente pentru restaurarea integrală a monumentului.