S-au scuzat ca nu pot face altceva

Nu v-as fi scris - dar personal intotdeauna am fost pe partea acelor persoane care in loc sa critice au dorit sa faca ceva. stiu ca nu totul este bine in tara asta - dar nici nu este totul rau. Va scriu pentru ca am credinta ca se poate face ceva.. poate nu neaparat cu scandal sau presiuni - ci trebuie totusi reparat acest sistem care nu merge.

Am 32 de ani si peste 3 zile voi implini 33 de ani. Acum 2 saptamani mi-a murit tatal - infarct declarat pana la urma. Era singur cu mama acasa - si cand a ajuns mama la el - peste vreo 10 minute de cand se intamplase - a sunat dupa ambulanta. A venit dupa cca 45 de minute. Ca sa constate doar decesul.

Azi noapte am avut o criza combinata de rinichi cu o cadere masiva de calciu. Singura cu mama acasa, amorteam, si cu dureri cumplite am rugat sa sune la salvare. dupa ce au pus toate intrebarile posibile - ce varsta am, din ce cauza sunt durerile, sa fim atente ca daca vin cei de la ambulanta trebuie sa mergem la spital etc etc - pana la urma mama "si-a dat acordul sa vina".

Au venit relativ repede - 15 minute. Norocul meu a fost sa sun inainte la o prietena - care a inceput prin telefon sa ma ghideze - sa-mi spuna ca e posibil sa fie de la rinichi - ce sa iau (din pacate nu aveam nimic din acele pastile/fiole), sa pun o sticla cu apa calda si sa ma linisteasca.  

Au venit de la salvare. Mi-au luat tensiunea - era relativ buna - 9 cu ceva. Glicemia - buna si ea - 115. Si mi-au spus ca daca vreau sa vin la spital - va trebui sa ma intorc singura - pentru ca asta este procedura.

Nu puteau sa-mi faca nimic - pentru ca dupa noua procedura nu puteau sa dea nici macar algocalmin pacientilor (de teama eventualelor reactii). Din pacate nici noi nu aveam in casa.  

S-au scuzat - ca nu pot face altceva - la rugamintea mea catre mama de a face un ceai - au spus ca e foarte bun unul de tei - pentru a ma calma - si cam asta este. Am semnat ca nu sunt de acord sa merg la spital. si ne-am urat sanatate.

Din fericire - pentru mine - sfaturile prietenei mele au fost bune - si calciul pe care l-am luat din casa plus sticla de apa calda - au inceput sa functioneze.

Nu v-as fi scris - dar personal intotdeauna am fost pe partea acelor persoane care in loc sa critice au dorit sa faca ceva. stiu ca nu totul este bine in tara asta - dar nici nu este totul rau.

Ce mi s-a intamplat mie si tatalui meu  - sunt sigura ca se intampla la fiecare cateva minute unei persoane. Si nu este normal asa. Suntem in anul 2009 - iar unele servicii - trebuie sa fie totusi asigurate.

Va scriu - pentru ca numele dumneavoastra mi-a venit prima data in minte.
Pentru ca am credinta ca se poate face ceva.. poate nu neaparat cu scandal sau presiuni - ci trebuie totusi reparat acest sistem care nu merge.

Poate sunt si alte cai - reclamatii etc - dar aici cred ca e o problema mai delicata - dar nu imposibil de reglat.
Din pacate - in acest moment nu am puterea sufleteasca de a sustine un asemenea demers.

Si de aceea v-am scris. Poate exista undeva o initiativa - nu stiu - la care mai tarziu as putea contribui - in ideea de a nu lasa totusi lucrurile acestea sa mearga mai departe asa. Pentru ca totusi nu meritam asta - sunt servicii pentru toti oamenii - vitale - cum sunt alimentatia si utilitatile de baza.
Ana Butcaru